logoImpact EST nr. 849 - 23.11.2020
logo

logo

Indiscutabil, moştenirea lui Ionuţ Pucheanu la primărie nu este una dintre cele mai confortabile, la care dacă mai adăugăm şi gafele proprii din management, realizăm dimensiunea actuală a neputinţei de „a face”.
Ceea ce spunem şi repetăm în prezentul articol are legătură cu resursa umană, cu şefii şi şefuleţii împânziţi în organigramă, majoritatea mai vechi, moşteniţi şi foarte puţini mai noi, nepătaţi, neviciaţi şi cu chef de muncă.
Primăria Galaţi, din păcate, este parazitată de tot soiul de persoane, îmbâcsite, paraşutate pe tot felul de intervenţii, sinecuri de partid, cumetrii. Numărul lucrătorilor cu „mapa” din stabiliment frizează orice normă a coeficientului de eficienţă, a raportului dintre aceştia „fără număr” şi a modului în care populimea gălăţeană percepe beneficiul acestora în slujba lor.
Din punctul nostru de vedere, vârful de lance în a PARAZITA, în a bloca prin ineficienţă, prin pregătire, prin interese personale şi oculte, revine unor directori importanţi, cu roluri cheie. În timp, pe la colţuri, prin birouri, pe la cafenele, gura lumii spune că BINOMUL de bază este format din madame VOICILĂ, vechea şi actuala arhitectă şefă a urbei şi musiu CAPEŢIS, cel mai tare şi mai mare pe investiţii şi altele. Cică ăştia doi cu rol cheie, pun FRÂNĂ, cu voie sau fără voie la ceea ce ar trebui să facă Primăria, la rolul ei în dezvoltarea economico-socială a Republicuţei Galaţi.
Se bârfeşte că madame Voicilă are întipărit în limbaj un dicton ce a intrat ca un motto în conştiinţa omenirii: celebrul ei „NU SE POATE”. Oricine are ceva de rezolvat pe probleme de urbanism, madame începe cu inevitabilul ei „nu se poate”. Vine investitorul autohton sau străin, vine cineva care vrea să construiască, să zidească, să pună o cărămidă, invariabilul „nu se poate” îl pune pe fugă, îl dezarmează, îl face să-şi ia lumea în cap în hăţişurile birocraţiei impuse de madame. Luni şi luni de zile, hârtii de le plimbi cu roaba, amânări, discuţii de aiurea pe subiect până leşini. Toate acestea ascunzând în fapt lipsa de profesionalism, de răspundere, de asumare, de  teama nesiguranţei deciziei. Nu acelaşi lucru se poate spune când este vorba despre interesul personal, care primează, ajungându-ne la urechi aşa ca o boare, precum mirosul de cafea dintr-o celebră reclamă, că madame are un viloi „cât China” de vreun milion de euroi, în Traian nord.
Se mai bârfeşte „cu probe”, zic guriştii aceştia de prin târg, că nicio proiectare, nici un dosar mai „greu” de la urbanism nu este dat în particular, fără a fi executat de către soţul lui madame. Curat murdar coane Ionuţ, că este incompatibilitate crasă, e concurenţă neloială, e sfidare, e para-ndărăt în familie.
Vectorul acesta din Primărie cică este împletit şi înfrăţit în realitate şi cu un altul în persoana lui Cristian Capeţis, alt director, responsabil cu investiţiile. Omul acesta, se bârfeşte prin Republicuţă că nu-i ajungi cu prăjina la nas, precum pe vremea fanarioţilor din a cărui stirpe cică se trage. Noi nu avem de unde a cunoaşte, dar mai ştii? Cică are în el aşa o greaţă, un sictir, o aroganţă de-ţi vine să nu mai intri în veci la Primărie. Dar asta spun şi cei de la locul de muncă, respectiv cei din Primărie. Pe omul care „le ştie pe toate”, se şopteşte că nu-l doare nici în cur de oricine din stabiliment, nu dă doi bani pe nimeni şi nimic şi face doar ce vor muşchii lui, care de regulă nu prea vor să facă ceva.
Specialitatea casei cică ar fi cea de a „pune beţe în roate”, că doar e  aşa de important ca funcţie, dedulcindu-se din banul public pe un salariu baban. Omul, portocaliu la origini politice, beizadea politică a vremurilor, pusă pe funcţii, a trecut din privat la STAT. În scurt timp a ajuns la concluzia că este atât de BINE, încât nu se mai lasă dus, precum „câinele de la măcelărie”.
Tot aceştia, gurile rele, clevetitorii, bârfitorii din târg, spun în şoaptă că pe vremea pe-de-leului, omul nostru portocală, de capul lui sau ghidonat, la ordinul tăticului „Mariusică” îi belea pe toţi cei ieşiţi în cale de origine pe-se-distă sau pe-ne-listă. Nu-i vorbă că la vremurile acelea ne-a ajuns şi nouă ceva, ceva pe la urechi şi am mai şi scris.
Deci, în concluzie, binomul Primăriei lucrează nu doarme, spre binele Comunităţii, nu? şi a Primarului care nu vede, nu aude.

Observator 21 - aprilie - 2017

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Scrisoare deschisa m

Danamaria Neculai se simte sătulă până peste cap cu Gelu Ciorici şi ...

Cristian Dima (PRO R

Realizat de Opyum Advertising SRL D la comanda Pro Romania ...

Necunoscut în lumea

Era miercuri, 11 noiembrie, când DIICOT-Structura Centrală făcea sute de ...

Sifonări de milioan

Mamăăă, până şi salariaţii cu putere de decizie din Combinatul ...