logoImpact EST nr. 755 - 16.12.2018

Orice cititor al publicaţiei noastre, alături de noi, observă fără prea mult efort că oraşul nostru, de la un capăt la altul, are deschise fronturi de lucru, şantiere, cu tot calabalâcul şi deranjul de rigoare. Acum, unii spun că e foarte bine că se face totuşi ceva pentru cetăţeanul plătitor de taxe şi impozite, alţii spun că e „apă de ploaie”, cârcotind pe bună dreptate că nu sunt lucruri de substanţă, obiective majore, de impact şi importanţă, fiind aşa, un fel de spoială. Acum, noi spunem că e bine că se lucrează, că se face ceva, chiar dacă nu e la dimensiunea, să spunem, a unei lucrări mari, exemplificând cu ideea descongestionării şi fluidizării circulaţiei prin crearea unui viaduct ca prelungire a bulevardului Falezei până la Turnul de Televiziune, mai apoi prin unitatea militară până la ieşirea spre Brăila până la podul peste Siret. Dar ca să nu fim şi noi musai cârcotaşi, apreciem totuşi că se munceşte, că se vede, aşa, o zbatere, de a face totuşi ceva, la nivelul de putirinţă a celor care decid din Primărie.
Când nu ai bani pentru investiţii, din varii motive, în primul rând din cauza cheltuielilor cu salariile şi a celor de funcţionare a Primăriei, a altor cheltuieli de-aiurea cu tot felul de evenimente în care se aruncă cu banul „fără număr”, când tu, Primărie, nu ai bani la buget nici pentru un pahar cu apă, cu consecinţa plăţilor la furnizori-contractori peste şase-zece luni, e normal să te întrebi până unde pot fi împinse lucrurile. Uite, noi am încercat să aflăm până unde se poate ajunge, până unde poate fi împins acest proces al lipsei banilor din motive ce ţin exclusiv de management şi mai apoi a consecinţelor cheltuielilor şi furturilor la care este supus BUGETUL PRIMĂRIEI GALAŢI. Or, din acest punct de vedere, vom analiza doar o componentă a ceea ce noi stigmatizăm ca JAF, RAPT şi ŞMEN, prin investiţiile realizate de bună credinţă şi necesare ale Primăriei. Cineva bine informat, documentat, cu patalama la mână ne explică cum e cu chestia asta, a furtului din banul public. Cică, în Republicuţa noastră, proiectantul de regulă e prieten (chiar face echipă) cu cel ce se numeşte CONSTRUCTOR. Se spune că încă din faza de proiectare se pun bazele şmenului, când devizele sunt încărcate. Mai apoi urmează execuţia, când de exemplu, nu se pune în lucrare doar un centimetru de balast sau nisip, nu mai spunem de beton sau asfalt, ce înseamnă mai apoi valoric câştiguri de zeci şi sute de mii de euroi. Tot aşa sunem îndemnaţi să ne gândim la calitatea materialelor puse în operă, la variaţia de preţ între acestea, chiar dacă ele sunt stipulate negru pe alb, dar mai apoi nu sunt respectate. Zilele trecute cineva ne-a sunat la redacţie, rugându-ne să ne deplasăm în Mazepa I, acolo unde se modernizează esplanada de la Potcoava de Aur. Primul lucru e că nu discutăm viziunea arhitectului care a proiectat (noi avem rezerve) şi calitatea materialelor care e mult mai mult decât îndoielnică. Cică pavajul se realizează cu granit, aşa eram parcă anunţaţi, de nu ne venea să credem. Numai că de fapt, celebrul granit nu e cel pe care îl cunoaştem noi (acela de la bordurile furate de GIONI DUNGĂ), NU! sunt un fel de plăci din compozit de granit. Am luat o placă, am lăsat-o să cadă de la jumătate de metru, o alta am izbit-o de genunchi, şi într-un caz şi în celălalt plăcile au cedat. Omul care ne-a chemat, ne-a luat de mână şi ne-a dus în cartier unde se lucrează din zori şi până-n seară (bravo lor), se „borteleşte” tot cartierul, se sapă şanţuri, se taie betoanele din parcări şi trotuare, maşini, utilaje, muncitori disciplinaţi, se lasă cât de cât curat la locul de muncă. În fapt, o lucrare executată de cei de la Digi pe hotărârea luată de Primărie, să nu mai avem nici un fel de cablu aerian (asta da măsură bună). Numai că tot cartierul e făcut varză, sandwich, tăieturile în betoanele turnate pe vremea lui Ceaşcă sunt adânci, betoanele acestea, am măsurat noi sunt de 25-30 cm. După ce se bagă cablul, se astupă cu pământ, ceva pietriş rămas de la tăiere, se bate cu lopata, cu picioarele, nu tu cu cilindri sau picamerele acelea pneumatice de bătătorit pământul. Pe urmă se vine cu cimentul (betonul) care se toarnă pe canalele acoperite. Or noi spunem, şi spun şi specialiştii consultanţi, că după un an sau doi, va fi jale mare, se va lăsa pământul necompactat, se va crăpa şi exfolia cimentul turnat aşa cum s-a întâmplat în acelaşi cartier după lucrările executate acum zece ani de cei de la GAZE, acum traseele s-au măcinat, au rămas denivelări continue de centimetri sau chiar gropi. Tot aşa, un binevoitor cetăţean al urbei, ne cheamă la lucrările din spatele Colegiului „Costache Negri”, arătându-ne defrisările fără număr sau spunând că aici prin deviz, o tufă ornamentală (plantă) sau o băncuţă, ori… costă atât de mult încât te îngrozeşti.
Stai şi te întrebi ce draku’ fac şi aprobă membrii Comisiei de Specialitate din Consiliul Local. Stai şi te întrebi ce draku’ fac cei de la URBANISM (se aude, domnule Arhitect Şef? Noi încă mai credem în dumneata, dar….), dar cei de la INVESTIŢII? Dar diriginţii de şantier ce fac, domnule Primar?, când ei (am înţeles că sunt vreo zece) ar trebui să fie numai pe teren de dimineaţă până seara şi nu în birouri ca acum. Da, dar şi răspunderea acestora ar trebui să fie bine stabilită, cu raportări zilnice pe lucrări, iar dacă e cazul, mai angajaţi, oameni buni, diriginţi, să nu mai fie lucrare ca la Oradea sau Ploieşti (ne-am interesat) care să nu fie „păzită” încontinuu. Daţi afară piţifelnicele, madamele, junele care nu fac nimic şi nici nu ştiu a face, care inundă la ora 16.00 str. Domnească şi Cuza.
Altfel, păcat de intenţia bună, de dorinţa de a face ceva pentru oraşul acesta, de banii poporului cheltuiţi fără drămuire, frică, responsabilitate.

Obiectiv 23 - noiembrie - 2018

Lasa un raspuns


Scandalul corvetelor

Acum trei săptămâni, Ministerul Apărării a deschis, în sfârşit, plicurile ...

Conducerea Spitalulu

După modelul consacrat de către comisarul şef Marius Dobrea, şeful ...

Speranţă cu clauz

Deşi, chiar în mandatul lui Ionuţ Pucheanu, multe străzi s-au ...