logoImpact EST nr. 796 - 16.11.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

CONDUCEREA UNIUNII DE RAMURĂ NAŢIONALĂ a cooperativelor din Sectorul Vegetal, director executiv Florentin Bercu, a elaborat o analiză asupra situaţiei sistemului cooperatist din România.

 

Puncte Tari
– Măsurile fiscale cât şi precedentul program PNDR 2014-2020 au dus la creşterea numărului de cooperative înfiinţate (1515);
– Fermieri cu experienţă, funcţionarea în cadrul cooperativei presupune cunoştinţe avansate agricole cât şi economice;
– Dominanţa cooperativelor de comercializare (60%);
– Nivel de educaţie al fermierilor cooperatori peste media agricultorilor:
• Liceu 38 %;
• Studii universitare de specialitate – 33 %;
• Studii postuniversitare de specialitate – 9%;
– Asocierea este mai degrabă preferată de tineri, 43% din membrii cooperativelor au între 31-40 de ani. Asocierea este preferată de fermierii mici şi medii, ce duc la formarea de cooperative de nivel de fermă medie, mare sau foarte mare.
– Aplicarea de tehnologii unitare care într-un final duc la creşterea productivităţii şi valorificarea producţiei la preţuri superioare.
– Beneficiază de organizarea producţiei, marketing, informare şi consultanţă.
– Asocierea a cât mai mulţi producători agricoli;
– Eficienţă superioară – optimizarea costurilor de producţie şi eficientizarea în comun a activităţilor agricole prin degrevarea către cooperativă a achiziţiilor de inputuri şi comercializării producţiei (costuri de achiziţii mai mici şi preţuri de vânzare) mai mari faţă de fermier în formă neasociativă).
– Existenţa principiilor cooperatiste de respect între membrii cooperatori şi cooperativă;
– Piaţa de desfacere asigurată prin negocierea de contracte avantajoase,
– Îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă de la nivelul fermelor,
– Realizarea de investiţii colective din care să beneficieze mai mulţi fermieri – spaţii de depozitare comune pentru producţie sau inputuri, condiţionare, procesare, utilaje ce pot fi împărţite de mai mulţi fermieri (scarificator, încărcător telescopic, camion, combină autopropulsată de recoltat sfeclă de zahăr, tratamente fitosanitare etc.),
– Misiune socială – cele mai multe cooperative sunt de dimensiunea fermelor medii şi mari, însă veniturile se împart către mai multe familii şi nu către un singur fermier, asigurându-se venituri de trai superioare pentru o pondere mai mare a populaţiei, în linie cu misiunea PNDR.
– Contribuie la relansarea şi stabilizarea socio-economică a zonelor rurale favorizând dezvoltarea unor structuri agrare integrate fluxurilor de piaţă şi eficiente economic.
– Furnizarea de servicii şi informaţii de specialitate membrilor care ar putea fi prea costisitoare individual-juridic, contabilitate etc.
– Responsabilitate şi seriozitate în respectarea contractelor,
– Existenţa politicilor primare de organizare şi funcţionare a cooperativelor, cu o contabilitate şi structură complexă faţă de fermele standard,
– Promptitudine şi preţuri scăzute,
– Asigurarea informaţiei şi sprijinirea membrilor cu informaţii de specialitate,
– Investirea profitului în folosul membrilor cooperatori.

Puncte slabe

– Doar 39% din cooperativele care figurează ca fiind în funcţiune desfăşoară activitate economică.
– Moştenirea istorică şi reticenţa la orice formă de asociere, marcată de neîncrederea în ceilalţi.
– Timp lung de acomodare a fermierilor cu lucratul în cooperativă, în general este nevoie de o perioadă de 2-3 ani până când o cooperativă devine complet funcţională.
– Insuficienta pondere a cooperativelor orientate către procesare şi servicii (8% şi 5%).
Continuare în următorul număr.

Ioan Dan PINTILIE 1 - noiembrie - 2019

Lasa un raspuns


De 16 ani, Gh. Marda

Toate fişetele şi rafturile redacţiei Impact-est, inclusiv un compartiment al ...

Bugetarii de lux Ali

Familia Alin şi Paula Stafie este una norocoasă şi cu ...