logoImpact EST nr. 787 - 15.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

– Referatul „Tehnologiile de cultură aplicate la cerealele păioase în anul agricol 2018-2019, lucrare întocmită de ing. Popescu Nicolae şi ing. Rotea Neagu.
– Referatul „Comportarea culturii de grâu, orz şi triticale în condiţiile SCDA Brăila”, lucrare întocmită de Dr. ing. Trifan Daniela, ing. Lungu Emanuela şi ing. Ghiorghi Alin, şi
– Referatul „Caracteristicile morfologice şi de productivitate ale noului soi de orez Polizeşti 19 creat la SCDA Brăila”.
2. O etapă de teren în care au fost vizitate câmpurile experimentale şi demonstrative cu orz, grâu, triticale de la Câmpul Experimental Chiscani, al SCDA Brăila,
3. O etapă de socializare în care s-au amplificat schimbul de experienţă şi de opinii, moment în care au fost exprimate şi o serie de concluzii finale.

Expuneri de referate la sală

1. – Lucrarea „Aprecieri privind importanţa şi necesitatea culturilor de cereale păioase pentru zona Brăila şi Galaţi” a fost prezentată de dr. ing. Bularda Marcel. A fost subliniată importanţa cerealelor păioase în special. S-au arătat beneficiile alimentare ale cerealelor care au stat la baza creşterii populaţiei pe glob, iar cantităţi tot mai mari de cereale se utilizează în lume pentru alimentaţia umană, furajarea animalelor şi industrializare. Se estimează că circa 45% din caloriile consumate de populaţia lumii provin din cereale.
În România, performanţa agricolă scăzută în domeniul cerealelor se datorează dependenţei prea ridicate a domeniului agricol de condiţiile meteorologice anuale, cât şi faptului că, există cazuri în care tehnologiile agricole se aplică cu sisteme de maşini agricole învechite, depăşite din punctul de vedere al consumului de energie şi al productivităţii şi se folosesc cantităţi reduse de inputuri. În lucrare au fost identificate o serie de avantaje privind necesitatea cerealelor păioase pentru zona Brăila, cum ar fi: capacitatea acestora de a putea valorifica condiţiile climatice din perioada rece a anului agricol şi prin aceasta posibilitatea de a face faţă situaţiilor privind schimbările climatice din perioada rece tot mai evidente, posibilitatea ca păioasele să se adapteze rapid la condiţiile pedoclimatice locale, existenţa unor avantaje de uz general (calităţi nutriţionale corespunzătoare organismului uman, producţii ridicate, păstrarea uşoară a recoltei. Păioasele sunt bune plante premergătoare, plasticitate econologică ridicată, păioasele se pretează la mecanizarea integrală a culturii, reprezintă sursă de schimburi comerciale pe piaţa mondială. De asemenea, cerealele păioase constituie pentru cea mai mare parte a lumii hrana de bază, sub forma „pâinii cea de toate zilele”, iar impactul social pozitiv este mare atunci când calitatea este bună iar preţul pâinii rezonabil şi constant. La aceste argumente se poate adăuga faptul că, culturile de cereale dau producţii bune în zona Brăila şi Galaţi, iar aceste producţii prezintă un trend crescător, la fel ca şi producţia de grâu pe cap de locuitor. În acest fel se pot dezvolta afaceri în domeniul cerealelor procesate care să genereze profituri pentru procesatori dar şi pentru producătorii de materie primă, astfel încât, din zona agricolă să nu plece produse sub formă de materie primă brută. Un argument deosebit pentru cultivarea cerealelor păioase îl reprezintă faptul că, grâul românesc este de foarte bună calitate pentru panificaţie, iar dacă se cultivă în condiţii ecologice ar putea fi cotat printre cele mai valoroase produse de panificaţie din lume, iar pe ansamblu grâul românesc ar putea deveni un brand regional şi chiar naţional.
S-a mai specificat că, în zona Brăila şi Galaţi, în domeniul cerealelor păioase trebuie să se introducă cercetarea agricolă, să se dezvolte şi să se promoveze pe scară largă noile practici agricole ce se referă la noi concepte şi noi tehnologii specifice „agriculturii inteligente”, extinderea principiilor de lucru specifice „agriculturii de precizie”, pregătirea şi introducerea sistemelor de lucru specifice „agriculturii digitale”.
Continuare în numărul următor.

Ioan Dan PINTILIE 12 - iulie - 2019

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”