logoImpact EST nr. 787 - 15.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

2. Referatul „Caracteristici de calitate la unele soiuri de grâu testate în condiţiile de la Fundulea” prezentat de Dr. Ing. Cristina Mihaela Marinciu. În lucrare se arată că proteinele glutenice (gliadina şi gluteina) au un rol principal în fabricarea pâinii din făina de grâu, întrucât acestea formează în aluat un schelet tridimensional care conferă acestuia proprietăţi reologice specifice, dându-i elasticitate şi extensibilitate. În acelaşi timp glutenul condiţionează capacitatea de reţinere a gazelor şi de păstrare a formei aluatului, formând o structură afânată, poroasă, care se transmite şi produsului finit.
Calitatea grâului contează pentru export mai ales în pieţele comerciale mai pretenţioase unde se solicită şi alţi indici de calitate, nu numai % proteine, cât şi în industria de panificaţie, pentru obţinerea unor produse de calitate corespunzătoare, fără nevoia de a se adăuga foarte mulţi aditivi.

Soiurile de grâu analizate

Au fost analizate 10 soiuri de grâu create de INCDA Fundulea (Glosa, Boema – 1, Litera, Miranda Izvor, Otilia, Pitar, Pajura, Ursita, Voinic) şi 10 soiuri vest-europene pentru care se produce sămânţa în România (Altamira, Avenue, Apache, Basmati, Falado, Katarina, Moisson, Rubisco, Solehio, Xerses). Toate aceste genotipuri au fost testate în culturi comparative, la Fundulea, în 7 condiţii de mediu diferite din punct de vedere al gradului de fertilizare cu azot, epocii de semănat în perioada 2016-2018. Calitatea genotipurilor a fost determinată cu ajutorul a trei aparate: Analizor cu boabe, FOSS, Reomixer, Alveograf. În urma analizelor efectuate, şi după realizarea corelaţiei dintre producţia de boabe şi % proteine în medie de 7 condiţii (variante tehnologice x ani), (FOSS), corelaţia dintre % proteine şi tenacitatea aluatului (W) determinată de Alveograf, în medie de 5 condiţii (variante tehnologice x ani), perioada 2017-2018, a corelaţiei dintre % proteine şi volumul pâinii estimat în medie pe 6 condiţii (variante tehnologice X ani), şi corelaţia dintre % proteine şi tăria aluatului. În perspectivă, în activitatea de amelionare INCDA Fundulea va pune accent pe calitatea de panificaţie premium şi accent pe creşterea capacităţii de producţie. Soiurile noi de grâu Ursita şi Voinic se găsesc deja în faza de multiplicare şi verificare în loturi demonstrative. În Republica Moldova, soiul de grâu Ursita a realizat cea mai mare producţie dintre soiurile testate.
În concluzie, din analiza relaţiei dintre producţia de boabe şi conţinutul de proteine, s-a constatat că unele soiuri vest-europene sunt inferioare soiurilor de la Fundulea din punct de vedere al % proteine, iar liniile noi de la Fundulea, aflate în prezent în multiplicare rapidă (Ursita şi Voinic) au avut producţii ridicate (comparabile cu cele mai productive soiuri vest-europene) dar cu % de proteine net superior acestora, având cea mai mare abatere pozitivă de la dreapta de regresie (producţie-proteină). Totodată, analiza proprietăţilor ecologice ale aluatului (determinate de două aparate diferite: Reomixer şi Alveoconsistograf) a arătat că soiurile vest-europene analizate sunt net inferioare soiurilor de la Fundulea, chiar şi la procente de proteine acceptate în industria de panificaţie.

Condiţiile meteorologice ale unui an agricol

Referatul „Condiţiile meteorologice ale anului agricol 2017-2018 în contextul modificărilor climatice actuale, a fost prezentată de Dr. Ing. Vişinescu Ioan. În momentul de faţă agricultura românească se confruntă cu probleme serioase legate de modificările climatice, în sensul extinderii aridizării în zone agricole întinse. Aceste modificări se manifestă prin scăderea nivelului precipitaţiilor anuale, printr-o repartiţie neuniformă a acestora atât în timp cât şi în spaţiu şi mai ales printr-o decalare a aportului de apă faţă de momentele critice ale pantelor, printr-o creştere a temperaturilor diurne şi o intensificare a vânturilor printr-o reducere a caracteristicilor unor anotimpuri (au fost şi ani în care se poate afirma că am avut două anotimpuri). O analiză multianuală a principalilor parametri climatici (temperatura aerului, precipitaţiile, ETP-ul) pe o perioadă de 118 ani (1900-2018) atestă tendinţele de modificare pentru zona Bărăganului de nor şi a Covurluiului, cu implicaţii profunde în comportamentul plantelor cultivate şi cerinţele unor replieri tehnologice.
Dinamica multianuală a temperaturilor din aer atestă că faţă de perioada 1945-2000, cu valori termice majoritar sub 11 grade C, valorile termice au crescut progresiv cu o rată de 0,05 grade Celsius pe an. Plecând de la această rată, rezultă o perspectivă de creştere a temperaturii medii cu o,4 grade C până în 2025 (respectiv atingerea valorii de 12,1 grade C) şi cu 1,6 grade C în 2050 (respectiv atingerea valorii de 13,3 grade C). Dinamica multianuală a ETP-ului (consumul climatic de apă a plantelor) atestă că în perioada 1950-2005, valorile au variat în limitele mediilor periodice de 692-716 mm, iar în anul 2005 până în prezent s-au produs creşteri cu o rată anuală a creşterilor de 2 mm. Extrapolând valorile înregistrate, rezultă valoarea ETP la nivelul de 782 mm în anul 2025 şi 832 mm în anul 2050. Dinamica multianuală a consumului climatic de apă al culturilor de primăvară pe perioada de vegetaţie are o conformaţie asemănătoare celei pe an agricol, cu valori diminuate cu circa 80 mm. Dinamica multianuală a precipitaţiilor medii evidenţiază existenţa ciclurilor climatice de 10-12 ani: uscat, uscat-umed, umed, umed-uscat. Se constată o scădere progresivă a mediilor ciclurilor climatice de ani uscaţi sau umezi. Astfel, s-a putut estima tendinţa de scădere a valorilor precipitaţiilor medii pe cicluri cu 0,11 mm/an pentru anii uscaţi şi 0,4 mm/an pentru anii umezi, prognozându-se ciclul uscat în 2030 la nivelul de 382 mm şi ciclul umed în 2050 la nivelul de 484 mm.
Din punctul de vedere pluviometric, anul agricol 2018-2019 a debutat cu o toamnă uscată (44 mm) totalizând un deficit de 51 mm, evidenţiindu-se lunile uscate septembrie şi octombrie, cu deficite lunare de 20 şi respectiv 24 mm. Iarna s-a caracterizat ca fiind mediu aprovizionată pluviometric (94 mm) cu luna februarie foarte uscată, cu 21 mm deficit faţă de normală. Primăvara a fost de asemenea uscată (69 mm) cu un deficit de 40 mm faţă de multianuală, evidenţiidu-se lunile martie şi mai, luni uscate cu deficite de 14 mm şi respectiv 21 mm. Din punct de vedere termic, anotimpurile toamnă şi iarnă au fost calde, depăşind multianuala cu 1,9 grade C, evidenţiindu-se luna martie cu o depăşire a normalei de 5,1 grade C. În concluzie, dinamica principalilor parametri climatice (P.R., ETP) în zona de sud-est s-au urmărit pe perioada 1900-2018, permiţând stabilirea următoarelor aspecte: creşteri progresive ale mediilor termice anuale ale aerului, conformaţia termică a aerului, cicluri climatice de câte 10-12 ani, lucrările tehnologice conservative a apei în sol, corelat cu aplicarea sistematică a irigaţiilor.
Va continua.

Ioan Dan Pintilie 19 - iulie - 2019

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”