logoImpact EST nr. 850 - 01.12.2020
logo

logo

Udările fără întrerupere au salvat culturile. Statul mimează o intervenţie serioasă în agricultură.
Deşi în popor se spune că irigaţia fără ploaie… e ca un organ lipsă, iată că, în realitate, lucrurile nu prea stau aşa. Fermierii care au avut posibilitatea să irige au mai avut o şansă de a face faţă secetei. Toată lumea ştie că în perioada regimului comunist s-a investit imens în instalaţiile şi canalele necesare udării culturilor, sistemul având în zona Moldovei şi un rol important de apărare naţională. După înghesuiala din decembrie 1989, vrednicii noştri cetăţeni au dat iama cu străşnicie prin tot ce se chema sistem de irigaţie, pentru că era făcut de comunişti. Au furat aparatura, instalaţiile electrice, din dalele din canale şi-au făcut pavaje în curţile proprii, din ţevi, stâlpi la porţi şi la garduri, şi-au întocmit şoproane şi magazii, iar ce nu le-a trebuit, le-au dus la fier vechi, să aibă şi ei bani de un rachiuaş şi o ţigară muncitorească, fără să-şi facă probleme ce se va întâmpla după, dacă Dumnezeu închide robinetul exact când este nevoie de apă pentru culturi.

De jumătate de veac nu am mai avut o secetă aşa de cruntă

„A fost un an foarte greu! Cu cea mai dificilă campanie de irigat din 2016, de când am venit aici în balta Galaţiului. Nu a mai fost o secetă aşa de cruntă de jumătate de veac. Am început să irigăm în luna martie cu păioasele, apoi au urmat legumele din prima epocă, şi aproape că nu ne-am oprit din irigat toată vara”, ne-a declarat inginerul Alexandru Marciuc. În ferma Brateş se fac ultimele pregătiri pentru însămânţatul grâului pe 100 hectare, lucrare gândită a se realiza după jumătatea lunii octombrie, întrucât prognozele indică o toamnă la fel ca cea cu un an în urmă. „Este indicat să semănam mai târziu pentru a evita problemele cu bolile şi dăunătorii. Până acum am înfiinţat cultura de ceapă de toamnă (e răsărită pentru că i-au dat până acum cinci ape), şi orzul pe 250 hectare (ceapă de toamnă, de primăvară, păstârnac, ţelină, sfeclă roşie, morcov) şi circa 750 hectare cu cereale: porumb, floarea-soarelui şi soia”, a susţinut specialistul agricol Alexandru Marciuc.

Producţia aşteaptă în depozit un preţ mai bun!

În ferma Brateş s-a terminat recoltatul în unele culturi. La floarea-soarelui producţia a depăşit cu puţin 3.000 kg boabe la hectar, iar la soia şi grâu s-au obţinut în jur de 3.500 kg/ha. Combinele mai au ceva de lucru la porumb. Pe unele sole recolta a fost de 14.000 kg boabe la hectar. Per total, producţia a fost aproape 11.000 de kg. Toată producţia obţinută este depozitată. Pe piaţă preţurile nu sunt aşa de atractive pentru efortul financiar depus: în jur de 80 de bani kilogramul de orz şi vreo 85 de bani kg de grâu, 1,6 lei kg de floarea-soarelui şi 0,7 lei la porumb. Aşteptăm ca evoluţia preţurilor să aibă un trend pozitiv.

Cum se prezintă societatea la jumătatea toamnei

„Lăsând la o parte anul extrem de dificil din cauza pandemiei de coronavirus şi a secetei teribile, noi continuăm activitatea aproape normal. În afară de ceea ce am semănat deja (ceapă de toamnă şi orz), vom mai semăna 100 hectare cu grâu. Aşteptăm o ploaie, asta cam după 25 octombrie. Anual cultivăm 250 hectare cu legume (ceapă de toamnă, de primăvară, păstârnac, ţelină, sfeclă roşie, morcov). Producţiile au fost mai mici. Am avut probleme la ceapă cu tripsul şi stenfilin-ul. Cu toate astea am obţinut 45-48 tone la hectar.
Ţelina, sfecla roşie şi păstârnacul, au fost ca producţie sub media anilor anteriori, normali. În continuare, vrem să modernizăm două celule cu atmosferă complet controlată, pentru a depozita rădăcinoasele. Porumbul e un pariu câştigat. Cu foarte mult efort şi investiţii, e adevărat. Dar sperăm ca preţurile să acopere cheltuielile de producţie. Într-un cuvânt, apa este elementul esenţial, vital pentru agricultură, nu contează de unde provine. De la divinitate sau din canale”, a mai spus inginerul Marciuc.
Nici un sector al economiei unei ţări nu este dependent în aşa măsură de apă, ca agricultura. Şi când te gândeşti (dar, oare, se întâmplă chestia asta şi la vârf?) că aici se produce cel mai important lucru, de care depinde exclusiv însăşi existenţa individului, cei care au guvernat în ultimii 30 de ani, sau sunt în funcţii la ora actuală, că au tratat cu miserupism acest sector, ar trebui condamnaţi pentru genocid. După cum se prognozează, toate ţările, dar mai ales cele în care nu s-au furat pe rupere paralele pentru a se face averile, fac rezerve imense de produse alimentare.
Vin vremuri căcăcioase, fraţilor!

Ioan Dan PINTILIE 13 - noiembrie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...

Situaţia sectorului

Ministrul Adrian Oroş a participat la şedinţa de lucru organizată ...