logoImpact EST nr. 798 - 09.12.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Interviu cu Florin Barbu, directorul general ANIF

Continuare din numărul trecut

– AGERPRES: Ministerul Agriculturii a publicat pe site o nouă strategie de reabilitare şi extindere a infrastructurii de irigaţii. Ne puteţi oferi detalii despre acest proiect?
– Florin Barbu: în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, pe lângă cele două milioane de hectare, noi vrem să extindem suprafaţa irigabilă la aproape trei milioane de hectare. În strategie sunt cuprinse şi suntem în faza de expertiză şi urmează să punem în SEAP, proiectul tehnic pentru canalul Siret-Bărăgan, primii 14,5 kilometri din canalul Siret-Bărăgan. Aşa cum am spus, sunt convins că vom finaliza proiectarea, inclusiv licitaţia pentru construcţii montaj, astfel încât pe 30 martie 2020 lucrările la Canalul Siret-Bărăgan să înceapă. Sunt deja avansate discuţiile cu unităţile Administrativ Teritoriale şi cu fermierii din zonă, am identificat ploturile pe care se vor constitui organizaţiile de udători, care vor iriga cu costuri energetice. În al doilea rând, cel mai important aproape 200.000 de hectare de pe cele 300.000 pe care le vom lega gravitaţional şi nu le vom mai pompa apă de la Dunăre. Practic le vom da apă din Siret-Bărăgan. 200.000 de mii de hectare sunt amenajări făcute, trebuie doar priză de alimentare. Sunt costuri foarte mici şi le vom pune în funcţiune.
– AGERPRES: Ce alte noutăţi mai cuprinde strategia în afară de canalul Siret-Bărăgan?
– Florin Barbu: Vor mai fi încă 400.000-500.000 de hectare din amenajările locale, practic din lacuri. La fel, am discutat cu directorul general de la AFIR, ca prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2021-2027 să nu mai fie trecută decât reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, astfel încât fermierii, organizaţiile de udători care se înfiinţează pe aceste amenajări locale, să beneficieze practic de extindere.
Sunt aproape 550 de organizaţii de udători care se înfiinţează pe aceste amenajări locale, să beneficiez practic de extindere. Sunt aproape 550 de organizaţii de udători care deja pe programele anterioare PNDR 2013 şi PNDR 2020, au reabilitat infrastructura, sunt în proces de reabilitare a infrastructurii secundare de irigaţii, iar diferenţa de bani pe noul program să o folosim pentru extinderea din locuri, din râuri. Practic, din zona aceasta de locuri vrem să facem zonă de irigat gravitaţionale. Aceasta este ideea principală.
– AGERPRES: care ar fi costurile pentru aceste amenajări locale care vor deservi 500.000 de Hectare şi în ce perioadă de timp estimativ că vor putea fi realizate?
– Florin Barbu: Ar fi nevoie de aproape 500 milioane de euro ca să creezi o infrastructură secundară de irigaţii pentru 500.000 de hectare. Din 2021 dacă se deschide programul şi se pot aplica proiecte, reabilitarea durează undeva la maximum trei ani. Evident, dacă poate cineva să îşi permită să taie programul acesta de apă gratuită întrucât aduce un beneficiu extraordinar atât statului, cât şi fermierilor.
– AGERPRES: Revenind la Canalul Siret-Bărăgan, ce suprafaţă, se irigă în acest moment din Canal şi la cât s-ar ajunge după finalizarea investiţiei?
– Florin Barbu: Anul trecut noi am pus în funcţiune pentru prima oară o staţie de pompare din cei 55,5 kilometri al Canalului, se numeşte Staţia Haret, cu alimentare din priza din Canalul Siret-Bărăgan. În momentul de faţă se irigă 600 de hectare din zona Vrancea, tot pe această staţie. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a preluat 50 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan, pe care trebuie să-i facem. În 2023, cei 50 de kilometri dacă vor fi alocate toate sumele din punct de vedere tehnic, şi al lucrărilor, şi al infrastructurii vor fi finalizate. Pentru diferenţa de amenajare, până la 149 de km. Guvernul vrea să facă un parteneriat public-privat. Aceasta a fost ultima discuţie.
– AGERPRES – Cu ce partener din ţară s-au purtat discuţii pentru un astfel de parteneriat?
– Florin Barbu: Nu ştiu să vă spun. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare nu a participat la discuţiile privind parteneriatul public-privat. Noi ne-am asumat cei 50 de kilometri pe care până în 2023 vrem să-i facem iar prin parteneriat public – privat diferenţa de la kilometru 50 până la 149.
– AGERPRES – Ce osturi implică cei 149 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan? Estimările anterioare erau undeva la trei miliarde de euro.
– Florin Barbu – Primii 14,5 km înseamnă o sumă de aproape 120 milioane euro, iar pentru realizarea întregului Canal Siret-Bărăgan, pentru sistemele de irigaţii, dar şi pentru a fi folosit pentru irigaţii, cred că un miliard de euro ar fi de ajuns.
– AGERPRES – Aţi făcut anumite modificări la Legea îmbunătăţirilor funciare pentru un acces mai rapid la infrastructura secundară de irigaţii.
Despre ce este vorba?
– Florin Barbu – Până să modificăm în parlament legea 138/2004, infrastructura secundară de irigaţii se dădea prin Hotărâre de Guvern. Se întârzia foarte mult cu avizarea din partea ministerelor şi astfel ANIF a venit cu propunerea ca această infrastructură de irigaţii secundară să se dea organizaţiilor care sunt de neutilitate publică în patrimoniu şi în proprietatea acestor organizaţii, dar cu anumite condiţii, cu obligaţii. Astfel, 120 de organizaţii au fost înfiinţate în 6 luni, în timp ce atunci când lucram cu Hotărâre de Guverne, am avut 20-30 de organizaţii în doi ani. În total avem acum aproape 580 de organizaţii de udători.
– AGERPRES- Ce sancţiuni primesc Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru irigaţii (OUA în cazul în care nu îşi îndeplinesc obligaţiile asumate la preluarea în proprietate a infrastructurii secundare de irigaţii?
– Florin Barbu – Le retrage dreptul de proprietate.
Vom face o comisie mixtă de la noi de la Ministerul Agriculturii şi în cazul în care nu îşi îndeplinesc obligaţiile pe care le au prin protocol le retragem dreptul de utilitate publică şi practic de proprietate şi le introducem în patrimoniul ANIF. De asemenea, încerc să mai conving încă o dată comisia că acele staţii ale ANIF care se află în privat şi nu se pot constitui organizaţii de udători, din diverse motive, să facem la fel ca pe desecare, adică să fim eligibili ca instituţie, să reabilităm aceste staţii de punere sub presiune tot prin viitorul PNDR 2021-2027.
– AGERPRES – V-aţi angajat în proiecte ambiţioase, şi cu cine să le faceţi?
Florin Barbu – În 2014, când am venit la ANIF aveam 1.500 de angajaţi. În 2011 a fost ordonanţa 82, prin care din 5000 de oameni care erau aici, 80% pe staţiile de irigaţii şi de desecare, au fost daţi afară şi au fost înlocuiţi cu firmele de pază. Din 2014 am făcut o analiză economico-financiară asupra bugetului şi am constatat că toate costurile cu paza sunt mai mari decât dacă am avea noi muncitori pe staţiile de irigaţii şi desecare, angajaţi proprii.
Am făcut acte normative, două ordonanţe de urgenţă şi o lege, prin care am scos firmele de pază de pe staţiile de punere sub presiune şi staţiile de bază de irigaţii şi desecare şi am angajat personal propriu.
Am făcut o economie de aproape cinci milioane de euro la bugetul ANIF şi am reuşit să angajăm până acum 2100 de oameni.
Ne-ar mai trebui cam 500 de oameni ca să reuşim să punem în funcţiune staţiile de irigaţii şi desecare.
– AGERPRES – Aveţi de unde să luaţi această forţă de muncă?
– Florin Barbu. – Da, forţă de muncă este.
Acei specialişti, cei care au fost daţi afară în 2011, unii aveam vârsta de 30 de ani şi sunt pregătiţi pe partea electrică, mecanică, electromecanică. Am preluat dintre ei în jur de 2000 de oameni. Plus oamenii din judeţe care au lucrat în sistem şi care îşi depun CV-uri.
– AGERPRES- Cum stă ANIF din punct de vedere financiar?
– Florin Barbu – ANIF a cunoscut o creştere şi vă dau un exemplu: dacă în 2015 aveam un buget de 200 de milioane de lei, în momentul de faţă avem 800 de milioane de lei. Suntem mulţumiţi, bani sunt suficienţi şi sperăm ca anul următor să se dubleze suma.

Ioan Dan PINTILIE 29 - noiembrie - 2019

Lasa un raspuns


Ex-prorectorul Balt

Ca urmare a sesizării noastre, comisia de etică universitară de ...

Moldoveanca Golovati

Conform raportării făcute la finele lunii octombrie 2019 pe SPIT ...

Barbarii finanţelor

După 1989 toate partidele româneşti ajunse la guvernare s-au comportat ...