logoImpact EST nr. 743 - 26.09.2018

Recent, în plin vârf al pestei porcine africane, l-am avut ca interlocutor, la sediul companiei sale agricole, AGROVULCAN SRL Galaţi, pe inginerul agronom Dumitru Bujoreanu, care este şi directorul administrativ al societăţii, fiul său, economist Bogdan Bujoreanu, fiindu-i un secund de nădejde în ale marketingului, aprovizionării şi întreţinerii utilajelor.
Plecând spre gazdele noastre, mai aveam patru kilometri şi ajungeam la Vulcăneşti, prima localitate din Basarabia, imediat ce treci Prutul. De fapt de aia şi-a botezat compania AGRO-Vulcan! De la agricultură şi de la Vulcăneştiul spre care priveşte zilnic cu … nesaţ.
Am trăit un impact neaşteptat: am găsit un sediu bine compartimentat şi organizat, cu amenajări de sediu de mare companie de fiţe de prin Galaţi, şi ca interlocutor un bărbat înalt, elegant în ţinută şi în dialog. Asta ca surpriza să nu fie singulară! Şi iată de ce el, Dumitru Bujoreanu arată elegant şi modern, cu un sediu după chipul şi asemănarea sa: „Nu vreau să fiu sclavul agriculturii, să dorm noaptea pe câmp, să mor odată cu culturile, sclavul agriculturii este uşor de devenit!”. Iată o lecţie, mi-am zis! Dar haideţi să intrăm şi-n agricultura asta care poate salva România, dacă şi românii care votează ar vrea.

Nu sunt preţuri rezonabile la cereale

Interlocutorul meu dă câteva telefoane şi află că în ziua aia (30 august 2018), preţul porumbului a scăzut de la 68 de bani pe kilogram la 40 de bani, ca prim efect al nenorocirii naţionale numită pesta porcină africană.
Dar, să trecem la ale noastre, îmi spune. Am înfiinţat firma în 2006, căci am luat un şut unde trebuie! Până în 2004 am lucrat la Zătun SA, ca director general, când societatea a intrat în reorganizare judiciară şi apoi în lichidare.
Acum lucrăm aici 335 de hectare, din care doar 32 ale societăţii, restul fiind luate în arendă, toate fiind irigate. Toate sunt cu cultură mare şi numai cu loturi semincere de grâu, orz, floarea soarelui şi porumb. Am o colaborare bună cu producătorul de bere francez SOUFLET, pentru care cultiv orz pentru bere. Ei îmi asigură anual sămânţa, iar preţul pe care îl obţin este mai mare cu 30-40% faţă de orzul de consum

Veriga slabă suntem noi, producătorii de sămânţă

După cum vă spuneam, e uşor să devii sclavul agriculturii, să mori odată cu culturile. Cheltuielile pe hectarul de înfiinţare a culturii este acelaşi şi dacă ai 350 de hectare şi dacă ai 5.350 de hectare! Ca producători de seminţe, însă, noi suntem veriga slabă, căci cei ce o prelucrează, selectează, calibrează şi tratează, o cumpără de la noi cu 80 de bani şi ne-o vând cu 2,10 lei. Asta e, ne trebuie staţiuni de cercetare genetică, forme parentale în sămânţă.

Am luat două milioane de euro de la UE şi irigăm 600 de hectare

Un pas important l-am făcut asociindu-ne şase societăţi în Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii în Agricultură (OUAIA) „Dunărea Galaţi”.
Am finalizat un proiect prin care am obţinut de la Uniunea Europeană o finanţare nerambursabilă de două milioane de euro. Cu ei am modernizat două staţii de pompare şi am înlocuit infrastructura de irigaţii care deserveşte circa 600 de hectare de terenuri agricole.
Urmează ca în etapa a doua (ghidul a apărut deja) să mai depunem un proiect de un milion de euro, pentru a extinde suprafaţa irigată.
Preşedintele asociaţiei este tot agronom ca şi mine şi se numeşte Jan Florescu, eu fiind vicepreşedinte.
Având apă, anul trecut mi-am permis să cultiv între 7 şi 10 hectare cu pepeni.
Vindeam 60 de tone de pepeni pe sezon! Anul acesta, când preţul a fost triplu faţă de anul trecut, nu am mai fost inspirat să pun…
Întrerupem dialogul şi dă câteva telefoane pentru a afla cât este subvenţia de la UE, în acest an, pentru hectarul cultivat.
Da, este 207 euro pe hectar, la care se mai adaugă prin redistribuire, în zonele defavorizate, încă 23 de euro la hectar.

Între „Sfântul Dumitru” şi „Izvorul Tămăduirii”

De amar de vreme drumul meu spre zona agricolă a Galaţiului trece pe lângă bisericuţele din Bădălan: una, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, rămasă în picioare lângă fostul REMAT (DCA), cealaltă, în faţa haleleor Şantierului „Damen”, cu hramul „Sfântul Dumitru”, semn că nici în agricultură, sau mai ales acolo, nimic nu se face în afara lui Dumnezeu. La prima s-a implicat mai mult domnul Istrate cu firma Vega, a lucrat la interior, a făcut uşile, eu m-am implicat la lucrările de la exterior. În schimb, de „Sfântul Dumitru”, căreia nu-i ştiam nici hramul, în drum spre serviciu, era lume adunată, căci era de 26 octombrie, în anul 2007.
Am văzut cum IPS Casian, pe atunci episcopul nostru, acum arhiepeiscop, a intrat în micuţul altar şi şi-a aşezat fruntea pe sfânta masă, aşa degradată cum era, şi a stat mult aşa în genunchi şi s-a rugat şi s-a recules. M-am oferit să ajut această biserică şi mi-a dat binecuvântarea, după care am lucrat cu oamenii timp de vreo patri ani. Din păcate apa freatică este foarte sus, mereu se inundă, chiar dacă am făcut drenaj de jur împrejurul bisericii. Lucrul acesta s-ar rezolva simplu, dar creştinii din conducerea SN „Damen” Galaţi nu vor să ne dea acces la canalizarea din apropiere, să putem deversa apa din pânza freatică, de parcă olandezii au venit cu canalizarea de acasă de la ei…
Am încheiat aşa dialogul cu Dumitru Bujoreanu şi cu fiul său Bogdan Bujoreanu, apoi am ieşit în mica grădină care înconjoară sediul societăţii agricole AGROVULCAN SRL Galaţi. Am gustat fructe direct din copaci. Din piersicile micuţe şi foarte încărcate cu puf, dar extrem de parfumate şi de dulci (ca în copilărie) şi din două soiuri de mere tari de să simţi că ai muşcat din ele şi din care tâşneşte acea zeamă perfect echilibrată între dulce şi acru.
Am simţit că, întradevăr, se poate face agricultură fără să fii sclavul ei, ci un partener care nu-şi ia în grijă mai mult decât poate duce. E o lecţie bine predată de către inginerul agronom Dumitru Bujoreanu.
La bună vedere unor agronomi şi agricultori care îi seamănă gazdei noastre din această ediţie, căci, vă anunţăm de pe acum, venim!

A consemnat Gelu CIORICI 14 - septembrie - 2018

Lasa un raspuns


Alde APIA, mai nociv

Până să primească subvenţia UE de 1,8 milioane de euro, ...

În loc de trupul ma

Tragedia orfanei, încă minoră, Antonia-Andreea Ivan se amplifică pe zi ...

Săraca Filială Sud

Iată, facem apelul celor vreo 60 de scriitori, câţi numără, ...