logoImpact EST nr. 774 - 22.05.2019

„Împotriva prostiei, chiar şi zeii sunt neputincioşi” (Schiller)

Omul de rând care stă şi priveşte uluit la jalnicul spectacol în arena politică – să nu spun circul – se cruceşte pur şi simplu. În lupta politică pentru putere se consumă atâta energie pentru a se distruge adversarii. Se pun cuţitele pe masă, în acest joc periculos sunt angrenate nu numai personaje de prim rang ale vieţii politice, ci şi instituţiile statului…
Are perfectă dreptate cunoscutul istoric Florin Constantiniu care afirma că „Un popor de oi naşte un guvern de lupi. Clasa politică postdecembristă este cea mai incompetentă, cea mai lacomă şi cea mai arogantă din istoria României”.
Cea mai recentă dispută a fost cea legată de Legea Bugetului, apreciată de preşedintele Johannis drept „bugetul ruşinii naţionale” unul “nerealist” cu care „încearcă PSD să acopere nereuşitele multiple din timpul guvernării”.
Proiectul execuţiei bugetare pe anul 2019 a fost întârziat şi de preşedintele României pentru că a fost sesizată Curtea Constituţională pe motiv că „bugetul ruşinii naţionale are aspecte clare de neconstituţionalitate, nu se respectă obligaţii asumate de România către UE, se încalcă drepturi fundamentale, se aduce atingere principiului descentralizării. Pentru toate acestea voi sesiza CCR. Aceeaşi soartă o va avea şi legea de aprobare a plafoanelor”.
Problema este că sunt destule „victime colaterale” ale acestei dispute politice! Şi Klaus Iohannis a identificat una dintre ele: „administraţia locală”, cea care a primit mai puţini bani decât anul trecut. „Cum să lucreze primăriile?! Cum să îşi realizeze investiţiile?”, s-a întrebat retoric preşedintele.
Alte victime au fost producătorii agricoli. Ce vină au ei, săracii, că un guvern incapabil să conducă ţara a întârziat cu proiectul de lege a bugetului de stat? A fost adoptat de Parlament în 15 februarie 2019 şi trimis preşedintelui României pentru promulgare cinci zile mai târziu.
Judecătorii constituţionali au stabilit data de 6 martie pentru a lua în dezbatere sesizările şefului statului pe Legea Bugetului 2019 şi pe legea de adoptare a plafoanelor, ceea ce a întârziat destul de mult. Aceasta a dus la un blocaj în ceea ce priveşte plăţile pe care trebuie să le facă APIA fermierilor şi anume ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) pentru sectoarele vegetal şi zootehnic!
Aşadar, fermierii au fost nevoiţi să aştepte! Dacă în anii trecuţi, banii pentru ANT-uri veneau, de regulă, în luna ianuarie, acum ajutoarele ar putea intra în conturile agricultorilor în la sfârşitul primăverii!
Potrivit legii, ministerul Agriculturii a stabilit plafoanele alocate pentru plata ajutoarelor naţionale tranzitorii. Acestea sunt pentru creşterea animalelor în valoare totală de 162.522,600 mii euro şi pentru sectorul vegetal de 105.944,000 mii euro.
În afară de ANT (pentru culturile amplasate pe teren arabil, in şi cânepă pentru fibră, tutun, hamei şi sfeclă de zahăr, dar şi pentru schemele decuplate de producţie, specia bovine, în sectorul lapte şi sectorul carne, cât şi pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine), Legea Bugetului prevede asigurarea banilor pentru subvenţia la motorină care, din cauza restanţelor de anul trecut, va fi suportată din bugetul pe 2019 pentru trimestrul al III-lea şi al IV-lea 2018.
De asemenea, ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara că APIA trebuie să achite sumele provenite din schemele de plăţi directe până pe 31 martie, după care vor urma plăţile pentru schemele de sprijin cuplat vegetal şi situaţiile fermierilor care au avut neconformităţi sau erori la control. Dar iată, s-a sfârşit şi luna aprilie şi mai sunt fermieri care nu au primit niciun ban din subvenţiile pentru anul trecut!!
Tot din bugetul de stat se achită ajutoarele de minimis: pentru tomate, pentru promovarea raselor de porci Mangaliţa şi Bazna, pentru valorificarea lânii sau pentru cultura usturoiului. La sfârşitul lunii februarie, cuantumurile pe cap de animal şi pe hectar încă nu au fost comunicate de APIA.
Aşadar, întârzierea promulgării Legii Bugetului a afectat destinele a milioane de oameni!
Chestiunea m-a trimis spre un articol incitant al unui cunoscut economist italian Carlo Cipolla cel care a argumentat natura prostiei, formulând cinci legi universale. Nu am să mă opresc la prima lege a prostiei (Omul subestimează numărul idioţilor care-l înconjoară), ci la a treia: Prostul este acea persoană ale cărei acţiuni duc la pierderi pentru alţi oameni sau grupuri de oameni şi nu aduc beneficii actantului sau chiar se transformă în evenimente negative pentru el.
Potrivit acesteia, oamenii se împart în 4 grupuri: naivi (N), deştepţi (D), infractori (I) şi proşti (P).
Dacă Vasile acţionează în aşa fel încât suportă pierderi, dar îi aduce beneficii lui Petru, atunci el face parte din categoria naivilor (Zona N). Dacă Vasile face ceva ce îi aduce beneficii şi lui, şi lui Petru este deştept, pentru că a acţionat deştept (Zona D). Dacă acţiunile lui Vasile îi aduc beneficii numai lui insusi, iar Petru are de suferit de pe urma lor, atunci Vasile este infractor. Şi, în final, dacă Vasile se află în Zona P, sunt pierderi de ambele părţi.
Aşadar, este lesne de imaginat amploarea daunelor pe care le pot provoca proştii nimerind la conducere şi având autoritate politică şi socială.
Atunci când în scenă intră proştii, ei aduc pagube, fără a avea beneficii. Bogăţia este distrusă, societatea trăieşte în sărăcie. Istoria ne arată că, în orice perioadă, ţara progresează atunci când la conducere sunt suficient de mulţi oameni deştepţi, care să reţină proştii activi şi să nu le permită să distrugă ceea ce au creat deştepţii. Într-o ţară în regres, proştii sunt la fel de mulţi, dar la conducere observăm o creştere a numărului de infractori proşti printre ceilalţi cetăţeni – naivi prostuţi. Această schimbare cu siguranţă creşte urmările distructive ale acţiunilor proştilor şi toată ţara se duce de râpă.
Deci, – Prostul e cel mai periculos tip de personalitate este ultima lege a prostiei, despre care Schiller spunea că „Împotriva prostiei, chiar şi zeii sunt neputincioşi!”

Marian MUŞAT 10 - mai - 2019

One Response so far.

  1. Neluţu spune:

    Eşti tare Marian, tot deştept ai rămas. Adevăr grăieşti. Sper să ne vedem când vin în Galaţi. Te salut cu drag.

Lasa un raspuns


Directorul Regionale

Surse din sistemul vamal al Direcţiei Regionale Vamale Galaţi, cu ...

Cele 22 de hectare c

Este clar ca vaca faptul că Galaţiul a fost lăsat ...

Iată cum dispune un

Un cititor calificat al săptămânalului pamfletistic Impact-est ne-a remis un ...