logoImpact EST nr. 782 - 16.07.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Cine nu-l cunoaşte pe Oreste Mândru, unul dintre cei mai apreciaţi şi respectaţi agricultori gălăţeni? Ferma lui este în Bădălan, unul dintre cele mai importante bazine legumicole ale judeţului. Este argint viu, nu stă prea mult locului, vorbeşte scurt şi la obiect. Are ştiinţa lucrării pământului, ştie ce vrea de la angajaţii săi, îi motivează cu calm să lucreze responsabil, cu zel şi abnegaţie. Joi, 4 iulie, este ziua sa de naştere; va împlini o frumoasă vârstă. Aşa cum îl ştim, va sărbători prin muncă, în câmp. Nu are timp de distracţie. Este mai important să adune recolta din lanurile coapte şi s-o depoziteze la loc sigur. Este vârf de campanie. E mult de lucru, sunt probleme ce reclamă rezolvări pe loc. Ploaia a cam ocolit zona Bădălanului şi irigarea udarea culturilor este absolut necesară.

Campania de seceriş se desfăşoară normal

De când a început campania de seceriş, Oreste Mândru şi-a mutat biroul în câmp. Nu îi este şi nu-i poate fi indiferent modul cum se derulează campania agricolă de vară. A organizat minuţios activitatea de recoltat şi transport, aşa cum o face în fiecare sezon agricol. Are mare încredere în inginerul Alexandru Marciuc, tehnologul fermei.
La începutul lunii iulie, flotila de combine recolta ultimele suprafeţe de orz. A fost cultivat pe 100 de hectare şi ar mai fi de lucru preţ de o zi-două. Producţia este bună, pe unele sole media a depăşit 7.500 kg la hectar. Peste câteva zile, va începe recoltarea mazărei, ce însumează 50 hectare, apoi combinele se vor muta în lanurile aurii de grâu. Şi aici sunt evaluări optimiste, în jur de 7.500 kg/ha în majoritatea parcelelor. Din toamnă, a fost introdus în cultură pentru prima dată un soi străin. Se numeşte Balaton, o varietate de grâu nearistat, foarte productiv, cu indici de panificaţie ridicaţi. De asemenea, soiul este foarte tolerant la secetă şi are mare plasticitate ecologică. În ciuda condiţiilor grele din toamnă, cultura a recuperat întârzierea înregistrată în parcurgerea stadiilor de dezvoltare vegetativă.
În structura de producţie urmează porumbul, ce ocupă o suprafaţă de 165 hectare, soia – 190 hectare şi floarea soarelui cultivată pe aproape 200 hectare. Aceasta din urmă nu este amenajată la irigat. În toată ferma, staţiile de pompare asigură apa pe o suprafaţă de 850 de hectare. În aceste zile se irigă zi şi noapte şi culturile de toamnă şi cele de primăvară.

Ceapa de toamnă oferă satisfacţie

De asemenea, în ferma lui Oreste Mândru a început recoltatul la ceapa de toamnă. În fermă sunt cultivate 30 de hectare. Producţia este bună şi va fi valorificată prin marile reţele de distribuţie Carrefour şi Kaufland, dar şi la unii angrosişti sau pieţari. Preţul nu-i atât de atractiv; e multă muncă şi profitul mic.
Ceapa de toamnă adunată din câmp va fi depozitată, sortată şi pregătită pentru livrare până va ieşi cea semănată în primăvară. Contractele cu supermarketurile trebuie onorate, fluxul de marfă proaspătă nu trebuie să scadă din intensitate şi din calitate.

Ştiinţa obţinerii recoltelor frumoase

Oreste Mândru este născut în comuna Ţepu. Soţia sa, Mihaela, mătcaşă la origine, lucrează împreună cu el, fiindu-i alături la greu, atunci când problemele îl copleşesc. Nu e uşor să administrezi o fermă de circa 1000 de hectare şi să obţii şi rezultate. Oreste Mândru a căpătat suficientă experienţă în agricultură. Are ştiinţa obţinerii recoltelor bune. La culturile de cereale păioase mediile se duc undeva spre 8 tone la hectar, porumbul peste 12 tone/ha, floarea soarelui, „Jos pălăria!” aproape de 5 tone/ha.
De asemenea legumele de câmp produc recolte medii ce răsplătesc eforturile fermierului. Toate aceste realizări au făcut ca societatea Brateşleg Grup SRL să înregistreze în anul 2018 o cifră de afaceri de 17 236 921 lei şi un profit net de 1 368 376 lei. Dincolo de aceste cifre seci este muncă, multă muncă, experienţă, spirit întreprinzător şi nu în ultimul rând asumare de riscuri!

„Am învăţat din mers!”

„Fusesem crescut la ţară, aşa că ştiam cu ce se mănâncă agricultura. Dar pregătit pentru ce urma n-aş zice că eram. Sunt economist, cu facultatea făcută la Galaţi şi lucrasem la Agrogal, pe vremea când încă nu se desfiinţase IAS-ul. Eram contabil. După privatizare, în 2001, o parte dintre pământurile IAS-ului li s-a dat oamenilor, iar eu am primit 14 hectare. În primul an, am cam bâjbâit. Am învăţat din mers. Pe de o parte, poate că a fost curaj, fiindcă nu eram agronom. Pe de altă parte, n-a fost chiar aşa de mare curajul, în condiţiile în care eram tânăr, aveam familie şi tocmai rămăsesem şomer. Ceva trebuia să fac. Am ales calea asta şi a ieşit. Putea, însă, şi să nu iasă…”, a declarat Oreste Mândru, citat de Viaţa liberă.

Stamate Nelu 5 - iulie - 2019

Lasa un raspuns


Se trag obloanele la

Zilele trecute aflarăm o veste puţin surprinzătoare şi nu prea: ...

O acţiune a BCCO Ga

O grupare infracţională organizată care se ocupa cu traficul de ...

Tranzacţii şoc la

Răsfoind rapoartele făcute de conducerea SC Electroargeş SA către A.S.F. ...