logoImpact EST nr. 893 - 02.12.2021

Sistemul de irigaţii din România nu va fi finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Comisia Europeană a respins proiectul înaintat în noiembrie de ministerul Agriculturii ce presupunea, printre altele, amplasarea unor panouri fotovoltaice deasupra canalelor principale de irigaţii.
Agricultura va putea fi finanţată cu 300 de milioane de euro, faţă de 6,5 miliarde cât valora proiectul gândit.
România este aproape de pragul de stres în ceea ce priveşte disponibilitatea apei dulci pe cap de locuitor ( 1,93 mc/ cap de locuitor vs.1,7 mc cât este pragul de stres), dar şi al treilea stat din UE, după Polonia şi Cehia, în ceea ce priveşte pericolul inundaţiilor, potrivit unor date ale Ministerului Agriculturii care arată că România cheltuieşte anual 150 de milioane de euro pentru despăgubiri ca urmare a inundaţiilor. În plus, din cele 11 bazine hidrografice din toată ţara, 5 sunt în stres hidric, iar două au un deficit accentuat. Totodată, nici unul dintre cele 246 de baraje mari existente la nivel naţional care nu poate fi exploatat la dimensiunea iniţială pentru că se află în diverse stadii de nefuncţionare.
„Vorbesc de un an şi jumătate despre necesitatea esenţială de a avea o strategie de gestionare a apei ce trebuie finanţată corespunzător şi trebuie să aibă o logică şi o continuitate. Şi nu mă refer aici doar la apa pentru irigaţii ci şi la apa ca resursă vitală şi epuizabilă în unele zone aşa cum este Dobrogea şi Sudul Moldovei şi Nord-estul Munteniei”, a atras atenţia Ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
Cu toate acestea, sistemul de irigaţii din România nu va fi finanţat cu banii europeni prin PNRR. Comisia Europeană a respins proiectul motivând că nu este „suficient de verde”, după cum a precizat ministrul de resort.
„Comisia ne-a transmis că proiectul privind irigaţiile nu era suficient de „verde”, deşi din discuţiile tehnice nu mi s-a spus niciodată acest lucru” a declarat Oros. Potrivit acestuia, România a avut cel mai verde plan naţional dintre statele membre şi îşi justifică declaraţia printr-un raport al European Institute of Public Administration. România avea un proiect ce se dorea a fi finanţat prin PNRR în valoare de 6,5 miliarde de euro pentru irigaţii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, sistem antigrindină şi creşterea precipitaţiilor. Comisia a acceptat să finanţeze doar investiţiile în modernizarea sistemelor de desecare-drenaj care deservesc zonele expuse riscului de inundaţii, în valoare totală de 300 milioane de euro. Proiectele propuse în cadrul acestei măsuri vizează modernizarea sistemelor din cadrul infrastructurii şi îmbunătăţirii funciare-sitemele de desecare-drenaj existente, aflate în domeniul public al statului şi administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare.
Este vorba despre 35 de proiecte, cu o suprafaţă deservită de 323.400.000 euro, distribuite astfel: zona de Nord-Vest şi Vest (jud. Bihor, Satu-Mare, Arad, Timiş), Centru (jud. Covasna, Braşov), zona Sud-Vest Oltenia (jud. Vâlcea, Dolj), zona Sud-Muntenia şi Ilfov (jud. Teleorman, Argeş, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu), zona Sud-Est şi parţial Nord-Est (Galaţi, Tulcea, Constanţa, Iaşi, Bacău, Vaslui).

Care a fost proiectul de irigaţii al României

Potrivit lui Adrian Oros, pornind de la cele 9.600 de km de canale principale, proiectul MADR presupunea impermeabilitatea canalelor cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizarea, implementarea unor sisteme SCADA (Monitorizare, Control şi Achiziţii de Date) dar montarea unor panouri fotovoltaice deasupra acestor canale. Energia ar pemite să împingă apa cu costuri mici.
Aceasta era soluţia „învechită” pe care Comisia Europeană nu a acceptat-o. Proiectul va fi finanţat din alte surse, a conchis Oros.
Ministrul investiţiilor, Cristian Chinea, declara însă acum câteva zile, citat din Agro TV, că nu a existat niciodată o posibilitate reală de includere a proiectului pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii prin PNRR, deoarece a existat o diferenţă de viziune din partea Comisiei Europene.
„Proiectul cu irigaţiile nu a existat niciodată ca atare; acolo a fost o diferenţă de viziune care s-a menţinut. Comisia Europeană crede că doar refacerea sistemelor actuale presupune consum de apă pe care începem să nu o mai avem. Deci, întâi, trebuie să punem la punct un sistem naţional de management al apei. Avem acest cadastru al apelor în PNRR. În ceea ce priveşte agricultura, sunt 300 de milioane de euro pentru alt gen de investiţii, pentru protecţia terenurilor agricole împotriva inundaţiilor şi diverse amenajări agricole, dar nu inundaţii, a precizat ministrul Ghinea.
Faptul că cele două grupări principale aflate la guvernare îşi dau la „temelie”, chiar nu-i rău deloc. Dar faptul că Comisiile Europene i-o trag în barbă României din cauza lor, asta e foarte grav. Sper să vină cât mai repede scadenţa.

DIP-DIP 24 - iunie - 2021

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Primarul şi cei 15

Aceşti izmenari stau toată ziua cu stufu-n gură şi calcă ...

HARTA COLINDELOR ROM

HARTA COLINDELOR ROMANESTI  

Andrea Chiş candide

Judecătoarea Andrea Chiş, plecată în CSM de la Curtea de ...

Gabriela Baltag, can

• „Mi-aş dori să redau CSM transparenţa de odată. Trebuie ...

Informare contribuab

INFO-Solicitarea certificatelor de rezidenta din SPV de catre PF