http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXIII – 2024, nr. 977 - 29.03.2024

PNL îşi asumă pentru Ministerul Agriculturii elaborarea Programului Naţional Strategic prin care se va stabili ce domenii vor primi finanţare de la UE pentru investiţii, în contextul diminuării bugetului cu 6,7 miliarde de euro pentru următorii 4 ani. Momentan, propunerile lor sunt vag exprimate, dar se poate contura continuarea unor programe precum cele pentru diverse investiţii, dar şi finanţarea celor care vând marile lanţuri de magazine.
Pentru PNL, principala misiune în această perioadă ar trebui să fie elaborarea PNDR, fără de care România ar putea rata şansa de a absorbi eficient cei aproximativ 20 de miliarde de euro disponibili pentru perioada 2021-2027, bani şi aşa mai puţini faţă de exerciţiul financiar anterior, urmare a Brexit. România va primi cu 15,3% mai puţin bani de la UE pentru pilonul 2, cel prin care se finanţează investiţiile, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exerciţiul bugetar 2021-2027. Suntem în faza premergătoare PNDR, în etapa elaborării unui aşa-zis Program Naţional strategic, unul din regulamentele ce vizează Politica Agricolă Comună. Ori, conform programului PNL, elaborarea acestui PNS este prioritatea zero. Cum arată PNS în varianta liberală-bani dacă vinzi la hipermarket. Conform planului de guvernare al PNL, Programul Naţional Strategic se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli şi creşterii calităţii produselor. Elaborarea PNS a fost deja demarată şi de chestionar pe această temă. Nu există încă un Program Naţional Strategic deja elaborat de PSD pentru a putea face o comparaţie cu propunerile PNL.

Propunerile PNL

Conform acestora din urmă, producătorii din agricultură ar trebui să primească bani în funcţie de mărimea lor, dacă îşi livrează marfa în circuitul comercial mare (marile lanţuri de magazine), fie că o fac individual, fie prin cooperaţii. Programe similare există şi acum, dar sub o altfel de formă. Spre exemplu: prin programul de minimis pentru tomate şi usturoi se acordă sprijin financiar pentru cei care produc o anumită suprafaţă de teren în salarii şi care îşi valorifică marfa (indiferent unde).
O altă intenţie a PNL, nouă faţă de actualul PNDR, se referă la acordarea de subvenţii pentru digitalizarea producţiei şi comercializării produselor pe lanţul de produs. Rămâne de văzut sub ce forme şi pentru ce anume se vor acorda aceste tipuri de sprijin. Continuă să finanţeze investiţiile, sectorul piscicol şi dau altă formă sprijinului pentru cei ce refolosesc deşeuri. Tot în planul PNL se exprimă intenţia de acordare de sprijin financiar pentru investiţii (depozitare, sortare, ambalare, etichetare, mijloace proprii de transport etc.). Sunt măsuri de psrijin finanţate şi acum prin PNDR. PNL vrea de asemenea, încurajarea prin sprijin financiar a investiţiilor de înfiinţare a noi operatori şi procesatori în areale care au capacitatea de a dezvolta producţia de peşte autohton de apă dulce. De asemenea, vor măsuri de stimulare a producţiei de peşte autohton prin stimularea financiară suplimentară a luciului de apă, pentru a trece la pescuitul sportiv sau producţie aleatorie extensivă la sistemul de creşteri a peştelui în scopul comercializării. În momentul de faţă, acvacultura este finanţară atât prin programul POPAM (programul operaţional pentru pescuit) cât şi printr-un Program de susţinere a producătorilor din sectorul pescuitului şi acvaculturii. (Legea 28/2019). Nu în ultimul rând, PNL îşi manifestă intenţia de a acorda subvenţii către producători agricoli care se integrează în economia circulară prin livrarea de deşeuri vegetale/forestiere către fabricile ce produc energie în cogenerare, acestea fiind susţinute la rândul lor prin pilonul 11. Şi acum există măsuri, ca de exemplu submăsura 4.1 – sprijin pentru investiţii în exploataţii agricole, prin care se consideră eligibile pentru finanţare cheltuielile cu investiţii în instalaţii pentru producerea de energie electrică şi/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deşeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă şi/sau forestieră atât din ferma proprie cât şi din afara fermei. Un altfel de program pentru tomate.
Continuare în numărul următor.

Ioan Dan PINTILIE 13 - decembrie - 2019

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

ARGOUL

Definit ca „limbaj convenţional folosit mai ales de vagabonzi, răufăcători, ...

RESPECT...

Respect toate ființele lăsate de Dumnezeu pe Pământ! Se înțelege că ...

O luptă pierdută:

De când te știi tu pe lume,  cetățean model,  sistemul ...

ADIO, OCCIDENT, BUN

Nu-ți imaginezi ce se întâmplă în China, în Asia. Centrul ...