logoImpact EST nr. 821 - 30.05.2020

Asta presupune, logic, că e excelenţa între cei mai nepotriviţi oameni pentru mers la parlamentăreală. Și la ce partid se duce!? Aurel Stancu vrea să devină senator din partea Partidului Poporului Dan Diaconescu,  taman în colegiul în care candidează şi Eugen Durbacă. Cum naiba poate un aşa zis tribun al poporului să lase poporul şi să intre în haita favorizaţilor sorţii? Uite aşa! E o chestie care îl frământă îngrozitor. Cică vrea să nu mai facă pe criticul falselor teme, vrea să fie chiar tema falsă. Nu mai vrea să fie doar cel mai aiuritor şi aburitor ziarist de provincie, vrea să fie chiar aiureala şi abureala de excelenţă. Cică i-au ajuns 24 de ani de criticat, acum a sosit momentul să facă ceva concret. Mda! Aici ne loveşte o primă perplexeală. 24 de ani? Păi, n-au trecut decât 22 de la începutul lumii aşazis demcratice. Se cheamă că lumea lui nu se suprapune peste a noastră. Se pare că el critica şi înainte de revoluţia sau lovitura de palat din 22. Mă rog, ce făcea el acolo, în calitatea lui de intelectual şi revoluţionar reformator ante portas democratica. Cică de 12 ani trag partidele de el. Să intre în Parlament şi să tragă şi partidele după el. Deocamdată trage doar uşile, uşurel, că poate se mai întoarce pe acolo, şi tre să aibă ce trage după el. A cugetat îndelung când a ales PPDD. Partid nou, oameni noi, virginali la guvernare. Imaginaţi-vă virginalul Aurică ţinându-se de bârneţ cu virginalii Chebac şi Picu. Ha, ha, ha, aoleu şi văleleu! Dar marele văleleu abia acum vine. Când aflăm ce dileme şi angoase îl chinuie pe Marele Auric: vrea să afle cum se face că deşi are oameni minunaţi, ţara rămâne scufundată în rahatul politicii. Că de ce un politician ajuns uită să fie cu adevărat în slujba cetăţenilor. Răspunsul e a naibii de simplu: cam la fel cum un fost pălmaş la ziar, odată ajuns şef şi dealer de tablă şi terminator de uzine şi fabrici comuniste uită cum e să fii jurnalist onest şi să trăieşti din salariul mizerabil pe care o ruşine de patron de presă din cooperativa patronilor de tot rahatul îl impun muncitorilor de presă. Dixit Aurică Stancu, candidat de candidat: „Poftim?! Eu să dau bani?! Nu am dat nici un leu. Și chiar dacă mi s-ar fi cerut bani, nu aş fi acceptat să plătesc nimic. În plus, de unde dracu să le dau eu bani, în condiţiile în care nu am achitat de trei luni de zile salariile la RTV? Mîine o să încerc să plătesc salariile, după care o să vedem şi cum rămîne cu candidatura mea… ”

26 - octombrie - 2012

Lasa un raspuns


Ecosal râneşte dup

Educaţia se mai poate doar cu ciomagul amenzilor În afară de ...

Din categoria „Ori

Şi ca să nu rămână mai fraieri decât cei care ...

Mingea cu mâner

Linguşitorii se detestă între ei. Se acuză reciproc de servilism. ...

Pâinea noastră, ce

De la Dragoş Frumosu, preşedintele Sindicatelor din Industria Alimentară, ascultare!   Situaţia ...

Anunţ imobiliar

Vând Casă comuna Rediu, sat Plevna, judeţul Galaţi, cu teren ...