logoImpact EST nr. 730 - 27.05.2018

După acest eveniment am ajuns şi la noul ministru al CFR, Florian Dănălache, via Chivu Stoica, şi, crezusem eu, că am rezolvat problema „disgraţiei” în care căzusem fără voia mea!
Dezamăgire cruntă: noul ministru avea alte concepţii despre indivizii care au fost promovaţi fără avizul comitetului de partid din întreprinderi, care cunoaşte fiecare angajat în parte, ce valoare are el ca individ, ce fel îl percepe colectivul, ce proptele are şi unde ş.a.m.d.! De ce vă spun toate astea? Ca să vedeţi cât de adânc săpa partidul şi cu ce unelte funcţiona!
„Stai jos, tovule, şi spune-mi în detaliu ce şi cum: am auzit de la tovarăşul preşedinte că ai lucruri interesante să-mi spui. Fii atent că funcţie de ce vorbesc ei luăm o hotărâre corectă în privinţa d-tale!” Încep să-i spun tot ce ştiţi şi dvs, mai puţin motivaţia mea: răzbunarea împotriva colegilor.
Numai că după 10 minute de discuţie primeşte un telefon de la un coleg de la CC al PCR, care îl felicită pentru noua funcţie dobândită, aceea de ministru al căii ferate, şi îl invită la o întâlnire amicală cu colegii de birou de la CC, unde fusese instructor cu probleme de cadre! Exact ce-mi trebuia mie! Răspunsul lui F.D. la telefon, către fostul coleg, a fost următorul: „Dragă tovarăşe Predulea (aşa îl chema pe tovarăşul respectiv), eu rămân acelaşi subaltern disciplinat al partidului şi, iată, în cinci minute termin discuţia cu un tovarăş din popor pe care mi l-a trimis urgent tov. Preşedinte Chivu Stoica şi vin imediat la terasă!” Apoi către mine: „Du-te înapoi la gara Galaţi şi pune-te la dispoziţia şefului Dumitru şi aşteaptă o comisie de anchetă pe care o trimit special să analizeze cum trebuie activitatea dumitale şi hotărâm împreună. Vrei?” Ce să spun? M-am ridicat şi am dat să plec spre uşă… „Stai un pic, n-ai vrea să lucrezi în poliţie?” Mărturisesc că am rămas uluit. Nu credeam că un ministru mă trimite să mă fac poliţist… şi am răspuns fără să gândesc: nu! Doamne, ce rău am făcut… Dacă acceptăm propunerea minstrului, aş fi rămas un devotat comunist susţinut de cei mai mari şefi! N-a fost să fie… „Unde-i bine, nu-i de mine/ unde-i rău, hop şi eu!” Aşa am ales drumul lui Sisif! O să vedeţi dumneavoastră cum şi de ce!
Va urma.

Anton Stanciu 11 - mai - 2018

Lasa un raspuns


Şi aici sunt banii

Campion(i) cu 17.445.812 lei, plus 6.392.421 de lei, sunt Eduard ...

Arcada îi arde un o

După ce a cumpărat de la bancă sediul şi terenul ...

Colibri mai construi

După ce anul trecut a dat în folosinţă un bloc ...