Carevasăzică, protestul spontan de la Transurb a fost o chestie ilegală. De fapt, nici nu trebuia să judece vreo instanţă a dictaturii de justiţie ca să aflăm un adevăr atât de minuscul. Ce mai, s-a dat cu ciocanul: protest, grevă spontană, sau ce-o fi fost, ilegale! Reprezentantul salariaţilor actionaţi în justiţie de către conducerea societăţii Transurb (care e tot clientuul de veşnice presiuni şi contre, Dumitru Lungu) spune că nu va ataca hotărârea cu recurs. Totodată, liderul sindicatului şoferilor crede că tot răul este spre bine, deoarece protestele şoferilor au avut efecte benefice (din punct de vedere al populismului şi al muncii de partid?): se va circula cu un număr mai mare de autobuze la sfârşit de săptămână şi, nu peste ceva timp, vor fi chiar bani pentru alte cioarse de autobuze noi nouţe la mâna a doua. Este drept că prin aceste victorii de etapă se duce dracului toată reformarea de care vorbea un comunicat de la Primărie. Dar mai contează astfel de fleacuri? Pentru şeful de atelier Dumitru Lungu şi cei care îl girează, nu. Dacă recapitulăm, decizia instanţei de a declara ilegală mişcarea de protest a şoferilor din Autobaza Transurb de la începutul lunii aprilie nu este considerată de protestatari ca un eşec. Dacă nu e eşecul lor, înseamnă că este al altora. Adică al administraţiei din Primărie, care trage sforile executanţilor din Transurb. Să fie Primarul? Să fie citymanagerul? Sau să fie fostul citymanager şi actual viceprimar Florin Popa? Apă, apă, foc, foc, foc, poc, că trebuie să se întâmple şi asta odată. Liderul suprem Dumitru Lungu spune că doar cu întorsul spatelui către şefi poate schimba şoferul mersul managementului. Victorie, deci – numărul de autobuze scoase pe trasee la sfârşit de săptămână a crescut de la 30 la 46 de unităţi şi s-a redus astfel timpul de aşteptare în staţii. O altă decizie importantă este grăbirea întocmirii caietului de sarcini pentru achiziţionarea de autobuze. Conform discuţiilor de la Prefectură, sindicaliştilor li s-a promis cumpărarea a 20 de autobuze de mare capacitate şi 20 de midibuze. Da, dar, cine plăteşte pentru întors spatele la şefi? Că sunt pagube cam de 50. 000 de lei. Conducerea societăţii intenţionează să scoată banii cu lista de negri mititei şi ilegali. Dumitru Lungu, de la biroul doi din Autobază, are însă varianta sa extrasă din munca de partid – societatea de transport public câştigă atunci când nu lucrează! Ei, aici este adevărul fundamental al reformelor care reformează pe minus Transurb. O zi de lucru la Transurb produce cheltuieli de 360 milioane de lei şi aduce venituri din bilete de doar 250 milioane de lei. Măi să fie! Cu astfel de bilanţuri bine fundamentate şi păstrate, şi câteva greve spontane bine „lucrate”, Transurb va fi exact în poziţia care trebuie pentru ca la licitaţia de anul viitor microbuzele să triumfe din nou. Adică în genunchi.
23 - mai - 2014
