logoImpact EST nr. 700 - 23.10.2017

În ediţia anterioară, descriam cum a fost implicat clubul de fotbal „Oţelul Galaţi”, fosta campioană a României în 2011, intr-un urias mecanism de spălare a banilor, pe o filieră internaţională, coordonată din Azerbaidjan.
Pentru atacantul român Marius Pena, afaceristul azer Hafiz Mammadov a plătit 125 de mii de dolari, în 2013, dar banii au venit în România prin intermediul LCM Alliance LLP, una din cele patru companii britanice din schema azeră de plăţi.
Fără legătură aparentă cu maşina internaţională de spălat bani, lansăm o întrebare: Unde sunt cele aproape 17 milioane de euro din sertarele clubului Oţelul?
Acesta a fost efectiv falimentat şi aruncat ca o zdreanţă, după ce i-au fost golite conturile. Mare mister pe vremea aia cu acţionariatul clubului, înainte de preluarea acestuia de către Dan Adamescu, sinistrul „om de afaceri”, implicat în mega-escrocherii naţionale. Tot ce se ştia, era că din conducerea clubului făceau parte „mărimi” din Arcelor-Mittal. Poate ar fi momentul să fie întrebate de acele milioane, de către structurile specializate antifraudă.
Dar, să revenim: suveica internaţională de albit fonduri grase a funcţionat şi prin Romania. O regăsim nu doar în cazul clubului „Oţelul Galaţi”.

Să revenim la SOCAR

În 2014, la început, un azer şi-un turc cărau de zor prin Bucureşti sacoşe pline cu sute de mii de euro. Banii proveneau de la filiala Socar din România şi au ajuns la fratele celui care o conducea. Erau taxe neplătite la stat şi profituri ilegale. Atunci, grupul petrolier de la Marea Caspică îşi dezvolta reţeaua locală de benzinării.
Cash-ul plimbat cu sacoşa fusese spălat printr-un circuit de firme-fantomă.
Hamza Karimov avea 23 de ani când a venit la Bucureşti, în 2007, să conducă prima filială a grupului de petrol şi gaze al statului azer. Tural Karimov, fratele lui vitreg, a ajuns mai târziu la Bucureşti şi s-a lansat în afaceri imobiliare de milioane de euro, trecând o scurtă perioadă şi prin departamentul de achiziţii al Socar .
Anul trecut, mezinul familiei Karimov a fost arestat la Bucureşti pentru evaziune şi spălare de bani.

Bani la sacoşă

Tural Karimov a fost acuzat, la sfârşitul lunii iunie 2016, că a coordonat o reţea de firme şi interpuşi, prin intermediul cărora a păgubit bugetul public şi a spălat banii proveniţi din evaziune. Operaţiunile frauduloase, spun procurorii, s-au derulat în prima parte a anului 2014.
În prima linie s-au aflat două firme bucureştene, Latina Admin Imob şi Intermarket Trade SRL. Ambele au primit bani de la Socar Petroleum pentru construirea unor benzinării. Fără experienţă în domeniu, cele două SRL-uri au subcontractat lucrările şi serviciile aferente, dar nu o dată, ci de două ori, umflând astfel artificial achiziţiile. Sumele în plus pentru lucrările şi serviciile fictive au diminuat valoarea taxelor plătite la stat şi au alimentat conturile unei alte firme – AM&T Construcţii Metalice.
De aici au intrat într-un circuit de firme-fantomă şi au ajuns, la final, în mâinile lui Tural Karimov. În total, procurorii au calculat că 4,39 milioane de lei (aproape 1 milion de euro) au ajuns, în pungi, în mai multe tranşe, la Karimov junior.
În acte, SRL-urile din prima linie erau deţinute de offshore-ul cipriot, Naltrinda Ltd.
Documentele firmei cipriote îi listau ca proprietari pe avocatul român Emanuel Teodoru, 42 de ani, şi pe fosta lui soţie. Naltrinda Ltd era controlată de alte două offshore-uri, iar acestea erau deţinute de cei doi Teodoru.

Arhitectul unei scrisori

Dar banii corupţiei internaţionale nu au fost spălaţi doar cu transferuri de jucători şi cu benzină românească.
Intră în scenă arhitectul Mario Palmonella, cu afaceri la Baku. Mario Palmonella a fost acuzat de fraudă, în Italia, la începutul anilor 2000.
Acum un an şi zece luni, el s-a implicat, în România, într-o companie IT. Împarte noua afacere cu Carlo Burci, fiul mogulului media Cristian Burci.
Palmonella s-a numărat printre semnatarii unei scrisori deschise a comunităţii de italieni din capitala Azerbaidjanului în care îşi arăta indignarea faţă de “campania de denigrare a presei din vest” la adresa regimului Aliyev.
El a realizat mai multe proiecte în Azerbaidjan, printre care şi ansamblul rezidenţial 7 Hills, finanţat parţial de aceeaşi Banca Internaţională a Azerbaidjanului (IBA), furnizor important de fonduri în platforma azeră. Din echipa italianului au făcut parte mai mulţi arhitecţi români, plătiţi şi ei din acelaşi fond secret.
Palmonella şi soţia lui au încasat peste 70 de mii de euro din fondurile secrete azere în conturi deschise la bănci din România şi Italia. Arhitectul a declarat pentru OCCRP că este conştient de problemele Azerbaidjanului, dar că semnarea acelei scrisori a fost preţul pe care l-a plătit ca să facă afaceri la Baku.
Nu toţi banii azerilor au fost cheltuiţi pentru a imagine şi influenţă.
O parte din fonduri a fost consumată pentru maşini de lux, haine ale unor designeri italieni sau a fost investită în echipe fotbal, din Baku şi până la Lens, în Franţa.

(sursa: Rise Project)

(R.I.) 6 - octombrie - 2017

Lasa un raspuns


Hotelul Turist a fos

Din anul 2008 Hotelul Turist a devenit proprietatea cetăţeanului italian ...

Turcii de la All Sea

„Către SC ALL SEASONS SRL, În atenţia Domnului Executor Tudorie Ştefan ...

Normalitatea la care

Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul. Aşa ...