logoImpact EST nr. 890 - 22.10.2021

Ordonanţa dată la comandă a condus la prescrierea faptelor

Despre Cătălin Chelu s-au scris în presă sute de articole, timp de mai bine de două decenii. Chiar şi după decesul afaceristului gălăţean, în decembrie 2014, au apărut numeroase articole în presă, toate vizând nu persoana sa, ci bătălia aprigă a moştenitorilor, cât şi a celor din anturajul răposatului, miza constituind-o uriaşa avere, mai bine zis furăciune, acumulată într-o perioadă de peste 20 de ani. Rar ne-a fost dat să nu citim, aproape zi de zi, în presa de specialitate, de genul „Capital”, „Ziarul Financiar”, „Financiarul”, „Bursa” etc., despre isprăvile magnatului Cătălin Chelu pe piaţa bursieră, ce societăţi a mai cumpărat, ce matrapalzâcuri a mai făcut prin imperiul firmelor sale. Dosarele de cercetare inundau ţara din toate colţurile în care acesta se implicase în afaceri, dar finalitatea lor nu s-a observat în decursul anilor. Anul 2012 a fost cel în care vâlva stârnită în jurul gălăţeanul Cătălin Chelu a atins apogeul, culminând cu făcătura mitei de un milion de euro promisă chestorului Fătuloiu, mascarada cu maşini de poliţie, girofaruri, sirene, sacoşica cu 50.000 euro vânturată ostentativ în faţa presei şi a televiziunilor etc. Tot ce a urmat arestării, condamnării acestuia, fuga lui din ţară, liniştea instalată în presă după decesul afaceristului, modul în care au continuat cercetările în zecile de dosare penale colectate la organul suprem al crimei organizate, DIICOT-SC, ne-a cam condus la ideea că totul a fost bine planificat. Cătălin Chelu a fost creaţia unui sistem care l-a ridicat pe cel mai înalt podium al reuşitei financiare, el reuşind să strângă o avere cu mult peste cea raportată în statisticile vehiculate în presa vremii. Toate acestea l-au făcut să creadă că este cel mai mare şi cel mai tare. Se părea că este intangibil şi insul afişa un tupeu şi o aroganţă rar întâlnită. Se pare că nu a fost aşa intangibil cum credea. Sistemul care l-a creat a considerat că este momentul ca acest personaj să iasă din scenă, iar la momentul potrivit, a fost scos din joc mult mai rapid decât s-ar fi aşteptat cu toţii. Mascarada cu Fătuloiu a fost o regie ieftină, dar grandomania şi mârşăvia anturajului l-au dus la pierzanie. El a intrat în mormânt, camarila zburdă în libertate, are vile, bolizi de lux, şi împarte uriaşa pradă acumulată în două decenii de jaf. La marea împărţeală au apărut şi terţe personaje dubioase, dar despre cei care s-au înfruptat şi se înfruptă din uriaşa pradă, vom reveni cu altă ocazie.

DIICOT- SC, debut furtunos

Aşa s-ar putea spune după cum vuia presa prin anul 2012: Chelu şi alte 12 persoane cercetate, anchetate, grup infracţional etc.. A fost doar o furtună într-un pahar cu apă. Totul s-a cam estompat după vreo jumătate de an. Apoi s-a instalat o linişte suspectă. Am intrat de curând în posesia Ordonanţei de clasare nr.394/D/P/2007 din martie 2020, ordonanţă ce conţine 300 de pagini, rod al unei activităţi desfăşurate pe o perioadă de peste 17 ani de către echipe de procurori, poliţişti, experţi, inspectori financiari, din toate colţurile ţării. Zeci de dosare, mii şi mii de pagini, sute de declaraţii, toate vizând activitatea unui grup infracţional constituit în Galaţi în jurul controversatului afacerist gălăţean, Cătălin Chelu. Putem spune, fără putinţă de tăgadă, că ne putem lăuda, cu ghilimelele de rigoare, că noi, gălăţenii, suntem tari la grupuri infracţionale în domeniul economico-financiar. Iată, Cătălin Chelu, cunoscut multora dintre noi prin reţeaua de cablu TV care împânzea Galaţiul prin anii 1992-1993, a depăşit orice închipuire în ceea ce priveşte amploarea infracţiunilor, complexitatea lor şi extinderea teritorială pe toată harta ţării. Societăţi comerciale, unele mai mici, altele de renume, au devenit victime ale grupării infracţionale constituite în jurul acestui personaj considerat un rechin al pieţei bursiere. Rând pe rând, firmele în care s-a implicat, odată intrate în colimatorul grupării gălăţene, au devenit victime sigure. În doi timpi şi trei mişcări au fost devalizate de lichidităţi, au fost îndatorate, li s-au vândut activele importante, au redus activitatea de producţie, au fost implicate în tranzacţii bursiere care le-au ruinat, au dat muncitorii afară, le-au băgat în faliment.

Sute de SRL-uri create, saci şi fişete cu bani

Lecturarea Ordonanţei 394/D/P/2007 pare un scenariu de groază, aspectele prezentate în cele 300 de pagini părând nereale. Se vorbeşte de sume de bani de zeci şi zeci de milioane colectate zilnic, fără acte, toate cărate cu sacoşa, valiza, toate ajungând într-o primă fază în fişete încăpătoare din domiciliul răposatului Cătălin Chelu. Procurorii au început cercetarea activităţii infracţionale a grupării constituită în jurul lui Chelu Cătălin în perioada 2002-2003 şi au continuat până prin anii 2012. Declaraţiile date de personajele implicate par ireale. Se vorbeşte despre debutul activităţii infracţionale şi cum s-au strâns sume fabuloase de bani într-o perioadă scurtă de timp. Conform declaraţiilor, debutul în activitatea infracţională s-a făcut prin firma de cablu Cony Sat, devenită peste ani CCC Blue Telecom. Reuşise Chelu să-şi extindă reţeaua de cablu în foarte multe oraşe, sate, încasând sume mari de bani, dar care sume, în proporţie covârşitoare, nu se evidenţiau fiscal. Toate aceste disponibilităţi au fost folosite pentru implicarea, începând de prin 1998, în cumpărarea de pachete de acţiuni ale fostul FPS (Fondul Proprietăţii de Stat), cât şi acţiuni de pe piaţa Rasdaq, fapt ce i-a permis să penetreze ca acţionar într-o multitudine de societăţi comerciale: Sircovtex SA Siret judeţul Suceava, Galgros SA Galaţi, Fricom SA Galaţi, UPSS Botoşani, Galatex SA Galaţi, Scule Filetat SA Sfântu Gheorghe, Favil SA Vâlcea şi lista este foarte lungă. În cuprinsul Ordonanţei este prezentat modul în care a evoluat activitatea infracţională a grupării Chelu în multitudinea de societăţi comerciale în care s-a implicat. Au fost relatate toate maşinaţiile folosite, care nu au nici o legătura cu activitatea economică a societăţii, fiind vorba despre delapidări de sume de sute de milioane, acte fictive de cheltuieli, sustrageri de sume din gestiunea societăţilor, spălare de bani, constituirea de grupuri infracţionale etc.

Iată câteva declaraţii date in faţa procurorilor:

Gulerele albe intră în acţiune

Din datele Ordonanţei am aflat că procurorul sesizează faptul că începând cu anii 2005-2006, membrii grupării Chelu trec la un alt stadiu al activităţii infracţionale. Este relevată şi complexitatea metodele folosite pentru acapararea ilicită de bunuri imobiliare, bani etc. Este evident că cineva, cu multe cunoştinţe în domeniul finanţelor, consiliază şi totodată asigură protecţia grupării. Despre persoanele implicate în consilierea şi protejarea personajelor din jurul lui Cătălin Chelu, vom vorbi într-o altă ediţie. La început apreciam meticulozitatea prezentării probatoriului, modul şi perioada în care s-au săvârşit infracţiunile, persoanele implicate, dar pe parcursul lecturării Ordonanţei, observăm că procurorii au tergiversat atât de mult cazul, încât au condus faptele comise spre clasare, asupra acestora intervenind prescripţia.

DIICOT-SC, egal cooperativa munca în zadar

Aşa s-ar părea după parcurgerea primelor două sute de pagini, când apar ostentativ termenii precizaţi mai sus: „prescripţie” şi „clasare”. Faptele există, ne descrie procurorul data săvârşirii, persoanele responsabile, încadrarea juridică, dar ne anunţă cu nonşalanţă că s-au cam prescris. Tot din Ordonanţă am aflat cum şi când s-au declinat alte diverse dosare din ţară către Structura Centrală, când s-au luat declaraţiile, de la cine, ce au declarat. Ni se prezintă meticulos, de către procuror, faptele, persoanele implicate, societăţile prejudiciate, persoanele beneficiare, articolele de lege încălcate, sancţiunea prevăzută de lege şi la final, din nou, cuvintele magice: „prescripţie”, „clasare”. Întrebarea firească, de bun simţ, este: oare la ce au mai muncit sute de oameni, s-au întocmit dosare cu mii de pagini, s-au plătit experţi, au fost implicaţi, pe cheltuiala statului, zeci, poate sute de organe fiscale, când ştiau că, în majoritatea cazurilor, intervenea prescripţia, dacă se tergiversa finalizarea dosarului? Un alt aspect negativ este că prescrierea faptelor se datorează, se pare, organelor de cercetare, care au tergiversat, cu bună ştiinţă zic unii, întocmirea actelor procedurale. Din câte am aflat, acest dosar începuse furtunos, fosta şefă DIICOT-SC, Alina Bica, îi băgase în sperieţii pe membrii grupării Chelu: unii au albit, alţi au divorţat rapid şi au lăsat pe numele fostelor soaţe toate „activele” comune, alţii s-au nevrozat etc. Alina Bica, complicată în problemele ei personale, tot cu legea, a plasat dosarul către procurorul Monica Isăilă, căreia i-au trebuit ani buni să tot cerceteze, să conexeze dosarele primite, mai noi, cu cele mai vechi. Timpul a trecut, tabăra lui Chelu a fost lăsată să se desfăşoare în voie, parcă ştia ceva, ce intuiau mulţi de altfel: dosarele trebuiau să dospească până când „toată lumea” va fi mulţumită, mai puţin persoanele prejudiciate din cadrul societăţilor comerciale, amărăştenii de cuponari.
Este bine de reţinut un fapt: prejudiciile stabilite într-un final de organele de cercetare penală vizează doar pe cele create bugetului de stat. Un singur aspect ar fi benefic: s-a dispus sechestru pe multe active, sume de bani şi imobilizări financiare. În ce priveşte responsabilitatea, constatăm că mortu-i vinovat de toate cele, în speţă Chelu Cătălin Constantin: de delapidare, evaziune fiscală, înfiinţare de grup infracţional, manipularea pieţei de capital etc. Alături de el au mai fost găsiţi doi vinovaţi: Rimar Doina şi Rimar Cezar, părinţii defunctului Chelu, ambii oscilând în jurul vârstei de 80 de ani. Ceilalţi membri ai grupării Chelu par a fi îngeraşi. Sunt consideraţi victime ale lui Chelu Cătălin. Au acţionat de teama de a nu-şi pierde locul de muncă. Oare aşa să fie? În ceea ce priveşte acţionarii persoane-fizice, cuponarii, prejudiciaţi de activitatea grupării Chelu, rămân consternaţi când văd că prejudiciile create societăţilor în care sunt implicaţi nu sunt cuantificate şi nu se stabilesc răspunderi şi mod de recuperare.

Ordonanţa nr. 394/D/P/2007, ascunsă celor vătămaţi!

Procurorul care a emis Ordonanţa de clasare la care ne-am referit este Roman Lăcrămioara, cea care a primit dosarul ca la capăt de linie. Când l-a primit, în ce stadiu, cât l-a ţinut, nu ştim, dar poate vom afla. Este inadmisibil ca o grupare infracţională de talia grupării Chelu, cea mai mare din ţară ca număr, prejudiciu creat, ca răspândire în teritoriu, să rămână nepedepsită, să se bucure de uriaşa furăciune, fără a răspunde în faţa legii.
Acesta este un adevăr crunt; mai mult, conţinutul aceste Ordonanţe nu a fost adus la cunoştinţa a zeci de mii de persoane prejudiciate, în speţă acţionarii societăţilor puse pe chituci. Actualul cadru legislativ a permis, paradoxal, ca persoanele responsabile de jaful uriaş înfăptuit de gruparea Chelu să rămână în toată perioada de cercetare penală în posturi de conducere, respectiv de decizie, acestea continuându-şi activitatea. Culmea, cei care au săvârşit infracţiunile precizate în Ordonanţă, sunt fix ăia care au primit respectivul înscris, ei neaducându-l la cunoştinţa acţionarilor societăţilor unde documentul a fost trimis. Considerăm că doar vreo câteva zeci de persoane din zecile de mii acţionari ai respectivelor societăţi au luat la cunoştinţă de Ordonanţă.

La final: o nouă telenovelă

Procurorul Lăcrămioara Roman anunţă la finalul Ordonanţei că s-a disjuns cauza şi s-a întocmit un nou dosar în vederea continuării cercetărilor de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Despre ce infracţiuni şi cine sunt persoanele implicate, într-un număr viitor. Oricum, ne-am cam dezumflat şi deja anticipăm reapariţia cuvintelor magice: „prescripţie”, „clasare”, că aşa-i la noi. Unde-s bani mulţi, puterea creşte.
Vă ţinem la curent.

Leo IANCULESCU 23 - aprilie - 2021

5 Responses so far.

  1. Stoianov spune:

    Cum este posibil ca o astfel de instituţie, considerată de varf în combaterea grupărilor infracţionale, a criminalitatii economico-financiare, sa faca cercetari intr-un termen atat de mare, stiind ca de fapt la finalizare va dispune clasarea pe motiv de prescriere a faptelor. Miroase foarte urat, pare a fi vorba de o favorizare a infractorului, abuz in serviciu si multe altele. Cu astfel de procurori nu ne mira ca tara asta este jefuita de mafioti.

  2. A.S. spune:

    Intr-o tara in care banul face legea, oare la care institutie sa te adresezi?
    DIICOT-ul asta parea ca va da lovitura marilor grupuri infractionale. Nu a fost asa, asta se poate vedea chiar din cazul prezentat cu gruparea Chelu. Sa nu uitam despre istoricii frati Herascu, cu dosarele plimbate pe la acelasi DIICOT ani in sir, aproape 15 ani, ca la final sa ce?

  3. DD spune:

    CATALIN A FOST RIDICAT SI SPRIJINIT DE MASONI

    • Sergiu spune:

      A fost ridicat de masoni si doborat miseleste de Gabi Constantinescu.
      Gabi Constantinescu a fost ridicat de Cătălin si oare cine o sa-l doboare?
      Roata vietii se invarteste asa ca…

  4. Savin spune:

    Aceasta institutie mamut, DIICOT STRUCTURA CENTRALA nu prea si-a facut si nici nu-si face treaba ca lumea cand vorbim de grupuri infractionale foarte mari si prejudicii uriase. Daca se ocupa de cazuri cu raspandire in teritoriu, cu dosare colectate la sediul central, ca in cazul prezentat, este clar, cazul va fi acoperit. Intamplator sau, in toate cazurile este vorba de sume fabuloase aflate in joc, de masinatiuni in care sunt cuprinse si institutii ale statului se taraganeaza cercetarea pana intervine prescrptia. Mai mira pe cineva o astfel de situatie in care se fac procurorii ca mai au ceva de facut si inca ceva, asta pana se prescrie fapta si la revedere. Chestia cu disjunsul, completarea, centralizarea dosarelor din teritoriu este un tertip murdar facut de procurori, care sunt platiti din banul public sa ne apere de marea infractionalitate economica, dar de fapt nu este asa. Presupun ca majoritatea din noi stim de ce. Pana nu va fi pedepsit penal procurorii pentru abuzul savarsit, practic o favorizare a infractorului, nu se va intampla nimic

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg