logoImpact EST nr. 890 - 22.10.2021

Sechestru asigurător pe praful de pe tobă

Asta spun mulţi din cei ce cunosc activitatea grupului infracţional constituit în jurul răposatului Chelu, referitor la ceea ce se întâmplă de ceva vreme prin societăţile în care şi-au făcut, şi încă îşi mai fac veacul, gălăţenii de care am făcut vorbire. Ceva părea în neregulă, ziceau unii acţionari, cei din gruparea Chelu, aflaţi în posturi de conducere în firmele căpuşate, începând cu primăvara anului 2020 şi-au reluat practicile cunoscute. Numai că acum acţionează cu un tupeu rar întâlnit, devastează tot, vând, extrag ultimile lichidităţi ale firmelor. Falimentarea acestor societăţi prin vânzarea activelor importante, tot cătrei ei, sau cei din anturajul lor, este prioritatea numărul unu. Lichidităţile rezultate în urma respectivelor vânzări, sunt dirijate către cei ce le-au condus şi încă le conduc. De unde atât tupeu şi curaj? Simplu! Au realizat că unde sunt parale multe în joc, nu păţeşti nimic. Au delapidat sume fabuloase de-a lungul anilor, au trecut de controalele finanţiştilor, au trecut de teama poliţiştilor şi procurorilor, nu se mai tem de nimic.

Mărţişor pentru gruparea Chelu

Despre celebra Ordonanţa de clasare din 3 martie 2020, dată în istoricul dosar nr. 394/D/P/2007 înregistrat la DIICOT Structura Centrală, am făcut vorbire în ediţia nr. 866 din 22 aprilie 2021 şi în care am arătat că a fost un mare fâs. Mulţi susţin că respectiva ordonanţă a fost mărţişorul oferit de DIICOT Structura Centrală membrilor gălăţenilor constituiţi în aşa zisa grupare Chelu. Majoritatea faptelor, după ani de tergivesare, s-au prescris, deci s-au clasat rând pe rând dosarele respective. Este adevărat că s-a mai făcut o disjungere pentru vreo 2-3 persoane, dar în ritmul binecunoscut de cercetare, peste un an sau doi, şi acestea se vor clasa pe acelaţi motiv: prescrierea faptelor. Modul în care s-au finalizat cercetările în marile fraude ale grupării Chelu, începând de prin anii 2000 şi până prin 2016. Nimeni nu spune că a existat o premeditare, poate o fi, nu ştim, dar acesta este mesajul pe care l-au recepţionat cei implicaţi. Am arătat, cu dezamăgire, că ne-am dumirit cum abordează instituţia DIICOT-Structura Centrală, abilitată în acest sens şi de la cel mai înalt nivel, cercetarea unor infracţiuni de mare amploare săvârşite de o grupare infracţională, în cazul de faţă fiind vorba de gruparea Chelu. O grupare infracţională cum nu a mai existat în România, care şi-a întins tentaculele de-a lungul şi de-a latul ţării sub privirea îngăduitoare a instituţiilor statului. Apariţia unei structuri de combatere a marii infracţionalităţi, în speţă DIICOT Structura Centrală, părea că va stîrpi marile grupări infracţionale. Nu a fost aşa nici pe departe. Gălăţenii au simţit cel mai bine pe pielea lor cum se zice, Galaţiul fiind oraşul care a creat doi monştrii financiari, gruparea Herăscu şi mega-gruparea Chelu, un adevărat imperiu al jafului. Ordonanţa 394/D/P/2007 ne redă imaginea falimentului instituţiilor abilitate ale statului în faţa adevăratei criminalităţi organizate, cea de la ,,grupa mare”. Este adevărat că amploarea infracţiunilor săvârşite, într-o multitudine de societăţi comerciale răspândite pe întreg teritoriul ţării, complexitatea infracţiunilor săvârşite, numărul impresionant de acte, volumul uriaş de inspecţii, expertize, declaraţii, toate ar putea constitui o scuză pentru tergiversarea finalizării cercetărilor. Dar, în condiţiile în care după o muncă impresionantă, cu implicarea a zeci şi zeci de persoane, mii şi mii de ore de muncă, declaraţii, etc., cu cheltuielile aferente, care mai mult ca sigur au fost impresionante, să ajungi la final să constaţi că în mare parte munca, dacă nu chiar în totalitate, este în zadar, este de neconceput. Simpla lecturare a Ordonanţei, în care se prezintă doar o mică parte din activitatea infracţională a unor persoane constituite într-un grup infracţional, cunoscut ca gruparea Chelu, îi poate impresiona pe cei neavizaţi. Sumele uriaşe de bani, la care se face referire că au fost delapidate, evaziunea fabuloasă, procedeele folosite, persoanele implicate, ne arată un lucru grav: instituţiile abilitate ale statului lucrează prost, sau poate sunt complici în multe situaţii. Cum este posibil şă nu efectuezi controale la societăţi care este evident că ,,au probleme”, nu plătesc impozitele şi taxele datorate statului la termen, înregistrează datorii uriaşe, care, în mod indubitabil nu vor mai putea fi încasate. Un aspect este demn de reţinut din Ordonanţa groazei: sumele stabilite ca prejudicii se referă la prejudiciile cauzate statului. În ce priveşte prejudiciile în dauna cauzată acţionarilor cuponari ai societăţilor devalizate de gruparea gălăţeană prin diverse colţuri ale ţării, se pare că acestea au scăpat din vizorul organului de cercetare. Despre sumele uriaşe delapidate, din societăţile amintite, nu prea se face prea multă vorbire, despre cuantificarea prejudiciului, persoanele răspunzătoare, modalitatea de recuperare, sancţionarea conform Codului penal. Cuvântele la ordine, devenit laitmotiv, au fost ,,clasare” şi ,,prescriere”, ,,prescripţie”, adică muncă în zadar. Culmea, personajele implicate şi responsabile de uriaşele fraude, au rămas bine mersi în posturi de conducere în societăţile jefuite. Mai mult, aceste ,,persoane implicate”, au fost cele care au primit Ordonanţa din 3 martie 2020, referitor la multe din fraudele săvârşite în respectivele societăţi, cu precizarea că la finalul Ordonanţei se preciza faptul că:
,,În temeiul art. 339 alin.4 C.p.p., împotriva prezentei ordonanţe se poate formula plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării” .

Lupii paznici la stână

Cum poate crede cineva că persoanele implicate, aflate în continuare la conducerea firmelor prejudiciate, cărora li s-a trimis ordonanţa malefică, vor aduce la cunoştinţă acţionarilor societăţii respective despre jaful făcut de ei şi tovarăşii lor. Chiar poate cineva să creadă că aceştia vor contesta Ordonanţa ,,eliberatoare”, că vor face demersuri pentru a se constitui societăţile parte civilă pentru prejudiciile create societăţii? Mare eroare! Aceste societăţi căpuşate de personajele amintite, devalizate de active, îndatorate, falimentate, sunt în mare parte societăţi care au făcut obiectul privatizării prin aşa cunoscuta Cuponiadă. Aceste societăţi cu zeci de mii de acţionari cuponari, au căzut victime unor astfel de grupuri infracţionale, datorită instituţiile statului, care nu au creat un cadru legislativ pe măsura, nu au făcut nimic în cazul sesizării unor infracţiuni, lăsând cuponarii, o masă de oameni răspândiţi pe o arie mare în teritoriu ţării, fără să poată lua la cunoştinţă de ce se petrece în administrarea respectivelor societăţi. Consecinţa: în cazul de faţă, nimeni nu răspunde de jaful realizat, iar ,,prada” rămâne în mâna făptuitorilor şi a celor implicaţi. Mai mult, ce a mai rămas din pradă are aceeaşi soartă. De necrezut, dar asta este realitatea. Vom reveni cu exemple concrete, toate demonstrând ceva: instituţiile abilitate în combaterea marii criminalităţi economice sunt la pământ, marii infractori economici zburdă în voie.

Observator 24 - iunie - 2021

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg