logoImpact EST nr. 734 - 22.06.2018

Aşa cum am promis în ediţia trecută, revenim şi punctăm cu punctul de vedere al apărătorilor aleşi de către cei trei care au fost trimişi în judecată, fiind acuzaţi de fals şi uz de fals, precum şi de prejudicierea bugetului consolidat al Uniunii Europene-via APIA Galaţi, cu suma de 150.521 de lei noi. Pe scurt, Ion Pârvu, fost agent agricol al Primăriei Oancea, acum pensionar, şi Petru Palade, şoferul primarului de Oancea, Victor Chiriloaie, au fost favorizaţi de către acesta din urmă prin închirierea unor păşuni ale primăriei şi prin acceptarea de declaraţii nereale cum că ar fi deţinători ai unui anumit număr de animale, pentru a putea încasa subvenţiile acordate de UE prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Galaţi.
La această oră, judecătorul de cameră preliminară din Tribunalul Galaţi, a trimis dosarul la instanţă, cu toată opoziţia şi argumentele aduse de ătre apărătorii aleşi ai celor trei.
Vom cita copios din apărările formulate şi nu numai!

Pârvu şi Palade au solicitat să se constate neregularitatea actului de sesizare

„Inculpaţii Pârvu Ion şi Palade Petru, prin apărător ales, au solicitat, în esenţă, a se constata neregularitatea actului de sesizare şi nulitatea administrării probelor în faza de urmărire penală.
În acest sens, cu privire la regularitatea actului de sesizare s-a arătat că rechizitoriul nu îndeplineşte condiţiile minimale prevăzute de art. 328 C. proc. pen. Astfel, din conţinutul rechizitoriului rezultă că inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru că ar fi săvârşit fapte penale, cu indicarea textului legal, însă aceste fapte penale nu sunt determinate în concret, în sensul că s-a menţionat, doar la modul general, că au folosit sau prezentat cu rea credinţă documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, în faţa APIA Galaţi, fără a se indica în concret, care anume sunt documentele sau declaraţiile care aveau potenţialul de a determina APIA Galaţi să acorde subvenţii celor doi inculpaţi, prin raportate la obiectul programului în cadrul căruia acestea erau oferite. Prin urmare, nu s-a explicat în rechizitoriu ce document a depus fiecare dintre inculpaţi, care este menţiunea falsă sau dacă documentul în întregime este fals. care este porţiunea din declaraţia pe care ar fi dat-o în faţa APIA Galaţi şi care ar conţine menţiuni necorespunzătoare adevărului şi dacă aceste elemente necorespunzătoare adevărului, prin raportare la obiectul programului, puteau determina acordarea acestor subvenţii în mod nelegal.
S-a apreciat astfel că, rechizitoriul este întocmit m mod deficitar, cuprinzând acuzaţii reţinute în mod generic, prin redarea textului de lege pretins încălcat de către inculpaţi, aspect ce îi pune pe aceştia în imposibilitatea formulării unei apărări concrete, fiindu-le încălcat astfel dreptul la apărare si dreptul la un proces prev. de art. 6 din CEDO.
S-a susţinut totodată că. deşi se reţine că documentele depuse ar cuprinde date false cu privire la numărul de animale deţinut în proprietate de chiriaşi, adică de cei doi inculpaţi, prin rechizitoriul întocmit, parchetul nu a solicitat instanţei, în temeiul art. 25 C. proc. pen.. desfiinţarea totală sau parţială a acestor contracte care, în viziunea acuzării, ar cuprinde menţiuni false, necorespunzătoare adevărului.
În aceste condiţii, s-a apreciat că nu se poate stabili în concret obiectul acuzării şi limitele judecăţii şi prin urmare funcţia de judecată nu poate fi exercitată în cauză în condiţii de legalitate, impunându-se restituirea cauzei la parchet în vederea clarificării tuturor aspectelor de nelegalitate menţionate.
Cu privire la nulitatea administrării probelor în faza de urmărire penală arată că în susţinerea acuzaţiilor formulate împotriva ceior doi inculpaţi, prin rechizitoriu, la pagina 36, s-au invocat şi următoarele mijloace de probă: declaraţiile olografe date de inculpaţii Chiriloaie Victor, Pârvu Ion şi Palade Petru, şi de martorii Mincu Reli – Camelia şi Niclau Mariana.
Cu privire la aceste declaraţii, cei doi inculpaţi, au invocat nelegalitatea acestora, având în vedere că deşi au fost administrate în cursul actelor premergătoare sub imperiul vechiului cod penal, organele de urmărire penală nu au întocmit un proces verbal prin care acestea să fie constatate, acesta fiind de altfel, potrivit art. 224 vechiul C. proc. pen. singurul act cu aptitudine de mijloc de probă.
S-a mai invocat de către cei doi inculpaţi şi nelegalitatea declaraţiilor date la DLAF de către numiţii Avădanei Pericle. Grosu Mariana. Palade Petru. Pârvu Ion. Chiriloaie Victor şi Gălăţanu Teodor, menţionate în rechizitoriu ia pagina 36 ca fiinc mijloace de probă ce susţin acuzarea şi de asemenea, nelegalitatea note. de control întocmită de DLAF.
În acest sens, au fost menţionate disp. art. 11 alin. (3) din Legea nr. 61 2011. potrivit cărora departamentul întocmeşte acte de control, care pot constituie mijloace de probă, în condiţiile Codului de procedură penală. Astfel, în opinia apărării, prin raportare la vechiul Cod de procedură penală, nota de control întocmită de către DLAF putea fi mijloc de probă însă, potrivit dispoziţiilor noului C. proc. pen., respectiv art. 97 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., aceasta ar fi putut constitui mijloc de probă numai dacă DLAF ar fi încheiat un proces verbal prin care să constate obiectul controlului. S-a apreciat că, în aceste condiţii, nota de control nu poate fi folosită ca probă în procesul penal şi cu atât mai puţin declaraţiile luate de DLAF persoanelor menţionate, DLAF nefiind organ de urmărire penală.”
Observaţi că, în esenţă, cei doi se apără arătând instanţei de cameră preliminară că notele de control ale Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF) de pe lângă Guvernul României sunt nelegale, cum şi declaraţiile date de către martori şi de către cei investigaţi la audieri în baza documentelor ridicate de la Primăria Oancea şi de la APIA Galaţi.

Primarul Penelist, Chiriloaie, crede că notele DLAF sunt nelegale

„Inculpatul Chiriloaie Victor, prin apărător ales, a solicitat, în esenţă, a se constata neregularitatea actului de sesizare şi nulitatea administrării probelor în faza de urmărire penală.
Cu privire la neregularitatea actului de sesizare, s-a invocat faptul că rechizitoriul a fost întocmit cu încălcarea disp. art. 327 — 328 C. proc. pen. raportat la art. 286 alin. (1) lit d) C. proc. Pen., cuprinzând acuzaţii neclare şi motivări contradictorii între aspectele menţionate în rechizitoriu şi reţinerile făcute la încadrarea în fapt şi drept.
În acest sens, s-a arătat că, deşi inculpatul Chiriloaie Victor a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni de complicitate, la pagina 42 din rechizitoriu se face vorbire de calitatea inculpatului de autor moral al infracţiunii de obţinere pe nedrept al subvenţiei APIA. Prin urmare, dacă se suţine că inculpatul a fost autorul moral atunci el este instigator la săvârşirea acestor fapte, motivare ce contrazice încadrarea în fapt şi drept.
S-a apreciat totodată că, sunt încălcate disp. art. 382 C. proc. pen. raportat la art. 286 alin. (2) lit. d) C. proc. pen. având în vedere că acuzaţiile de complicitate nu sunt motivate în cuprinsul rechizitoriului, în fapt şi drept, cu trimitere la fiecare probă care susţine acuzaţia, existând doar reţineri generice.
Inculpatul Chiriloaie Victor a mai învederat faptul că s-a reţinut în sarcina sa împrejurarea că ar „fi facilitat atribuirea şi încheierea contractelor de închiriere, fură respectarea procedurilor de licitaţie publică, şi ar înserat date false în contracte cu privire la numărul de animale, obţinând astfel subvenţia în anul 2007, însă, a apreciat că nu se face vinovat de fapta astfel arătată întrucât nu a făcut parte din comisia de licitaţie.
De asemenea, inculpatul a invocat nelegalitatea probelor administrate în faza actelor premergătoare. În acest sens, a solicitat a se constata că în dispoziţiile art. 345 alin. (3) C. proc. pen. şi art. 346 alin. (4) 0. proc. pen. există o distincţie clară între nelegalitatea probelor administrate şi nulitatea actelor de urmărire penală. De asemenea, în art. 102 alin. (2) C. proc. pen. se arată că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi obţinute în procesul penal, nefacându-se nicio referire la nulitate, iar în alin. (3) al aceluiaşi articol se arată că nulitatea actelor de urmărire penală prin care s-a dispus administrarea probelor atrage şi nelegalitatea probelor, şi in această situaţie nefacându-se referire la nulitate. În aceste condiţii a apreciat că o probă nelegală nu poate fi folosită în procesul penal, indiferent dacă sunt sau nu întrunite condiţiile nulităţii.
Inculpatul a invocat, astfel, nelegalitatea mijloacelor de probă tocmai pentru că au fost indicate ca mijloace de probă în susţinerea acuzaţiei.
De asemenea, a solicitat a fi înlăturate declaraţiile date la DLAF având în vedere că acesta nu este organ de urmărire penală şi pentru ca un mijloc de probă să fie legal trebuie să fie dispus de către organul de urmărire penală, printr-o ordonanţă motivată.
Inculpatul a mai solicitat a se constata nelegalitatea notelor de control întocmite de DLAF, fiind apreciate ca vădit nelegale întrucât DLAF, fiind organ de constatare, în sensul art. 61 C. proc. pen., ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, este obligat să întocmească un proces verbal despre împrejurările constatate. Prin urmare, DLAF trebuia să întocmească un proces verbal care să cuprindă menţiunile obligatorii prevăzute la art. 199 C. proc. pen.
Analizând actele şi lucrările cauzei, judecătorul de cameră preliminară constată cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Pârvu Ion, Palade Petru şi Chiriloaie Victor, nefondate, pentru următoarele considerente:”
Veţi observa că apărătorii aleşi ai primarului penele, Victor Chiriloaie, om cu vilă şi teren la Bârnovea Iaşi, motivând că şi-a tras teren şi vilă aici ca să fie aproape de spitalele Iaşiului, au arătat că deşi inculpatul Chiriloaie a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni de complicitate, în rechizitoriul procurorului DNA-ST Galaţi se face vorbire că acesta ar fi autorul moral, deci instigator, cu complice!
Dar, judecătorul de cameră preliminar constată că cererile şi excepţiile formulate de către apărătorii celor trei sunt nefondate.

Motivarea instanţei şi încadrarea faptelor

„Astfel, s-au reţinut în sarcina inculpatului Pîrvu Ion următoarele fapte: la data de 15.05.2007, a depus la A.P.I.A. – Centrul Judeţean Galaţi, cu rea – credinţă, in susţinerea cererii de acordare a plăţilor in cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă – campania 2007, contractul de închiriere a suprafeţei de 64 ha păşune nr. 1010/14.05.2007, pretins încheiat cu Primăria Comunei Oancea. jud. Galaţi cu doar o zi înainte, contract încheiat tară respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte modul de atribuire – prin licitaţie publică – şi în care au fost menţionate date false referitoare la numărul de animale pe care Pârvu Ion le deţinea in proprietate, tocmai pentru crearea artificială a aparenţei că acesta are capacitatea de a încheia un astfel de contract, obţinând astfel subvenţia în cuantum de 10.818, 83 lei. aferentă SAPS (schema unică de plată pe suprafaţă) – faptă despre care s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.
– la data de 12.05.2008, a depus la A.P.I.A. – Centrul Judeţean Galaţi, cu rea – credinţă, în susţinerea cererii de acordare a plăţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă — campania 2008, contractul de închiriere a suprafeţei de 184,02 ha păşune nr. 3/11.03.2008, încheiat cu Primăria Comunei Oancea, jud. Galaţi, contract încheiat fără respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte modul de atribuire – prin licitaţie publică – şi în care au fost menţionate date false referitoare la numărul de animale pe care Pârvu Ion le deţinea în proprietate, tocmai pentru crearea artificială a aparenţei că acesta are capacitatea de a încheia un astfel de contract, adeverinţa nr. 412/17.02.2009 – emisă în fals de către Primăria Comunei Oancea, jud. Galaţi, prin care se atestau în mod fals date neconforme cu Registrul agricol referitoare la numărul de animale deţinute de Pârvu Ion, precum şi procesul — verbal nr. 1/16.02.2009, contrafăcut în totalitate, obţinând astfel subvenţia în cuantum de 41.197, 44 lei, aferentă SAPS (schema unică de plată pe suprafaţă) – faptă despre care s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.
De asemenea, în sarcina inculpatului Palade Petru, s-au reţinut următoarele fapte:
– la data de 15.05.2007, a depus la A.P.I.A. – Centrul Judeţean Galaţi, cu rea – credinţă, în susţinerea cererii de acordare a plăţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă – campania 2007, contractul de închiriere a suprafeţei de 176 ha păşune nr. 1009/14.05.2007, pretins încheiat cu Primăria Comunei Oancea, jud. Galaţi cu doar o zi înainte, contract încheiat tară respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte modul de atribuire – prin licitaţie publică – şi în care au fost menţionate date false referitoare la numărul de animale pe care Palade Petru le deţinea în proprietate, tocmai pentru crearea artificială a aparenţei că acesta are capacitatea de a încheia un astfel de contract, obţinând astfel subvenţia în cuantum de 30.179, 47 lei, aferentă SAPS (schema unică de plată pe suprafaţă) – faptă despre care s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen..
– la data de 12.03/2008. a depus la A.P.I.A. — Centrul Judeţean Galaţi, cu rea – credinţă, în susţinerea cererii de acordare a plăţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă – campania 2008, contractul de închiriere a suprafeţei de 179 ha păşune nr. 2/10.03.2008, încheiat cu Primăria Comunei Oancea, jud. Galaţi, contract încheiat fără respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte modul de atribuire – prin licitaţie publică – şi în care au fost menţionate date false referitoare la numărul de animale pe care Palade Petru le deţinea în proprietate, tocmai pentru crearea artificială a aparenţei că acesta are capacitatea de a încheia un astfel de contract, adeverinţa nr. 414/17.02.2009 – emisă în fals de către Primăria Comunei Oancea, jud. Galaţi, prin care se atestau în mod fals date neconforme cu Registrul agricol referitoare la numărul de animale deţinute de Palade Petru, precum şi procesul – verbal nr. 1/16.02.2009, contrafăcut în totalitate, obţinând astfel subvenţia în cuantum de 40.476, 56 lei, aferentă SAPS (schema unică de plată pe suprafaţă), şi 27.849,41 lei aferentă plăţii compensatorii pentru zona defavorizată de condiţii naturale (total 68.325, 97 lei) – faptă despre care s-a ‘apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.”
Dar neregulile de la primăria călărită penelistic de către Victor Chiriloaie de 12 ani, plus al patrulea mandat început în 2016, cu finalitate în 2020, nu stau doar în aceste documente prin care el şi cei doi pe care i-au favorizat au fost trimişi în judecată, căci şi la Oancea se asfaltează drumuri şi uliţe, se dalează trotuare cu sigle PNL or se primesc utilaje finanţate de către Japonia, urmând ca acestea să fie puse la munci pe nicăieri, nu în scopul pentru care au fost cerute de către primar şi donate de către japonezi.

A consemnat Gelu CIORICI 30 - martie - 2018

Lasa un raspuns


Şi aici sunt banii

Luna iunie a adus o surpriză, nu pentru copiii acestei ...

Cam la fel şi-n Zar

Încă mai este timp până la închiderea declaraţiilor fiscale pentru ...

Salarii de mizerie:<

Nasol. Ca grefieră de Curte de Apel, Neagu Florin-Cosmin, a ...