logoImpact EST nr. 700 - 23.10.2017

La Cluj, strategia e făcută pe banii firmelor IT

Să comparăm Galaţiul cu Clujul? E riscant, dar hai să o facem, măcar ca să înţelegem ce diferenţă este între ce fac clujenii şi ce ni se întâmplă nouă. Ideea este că şi primarul Ionuţ Pucheanu pare să o fi luat pe urmele lui Marius Stan. În 4 ani de „domnie”, Stan a tocat banii Primăriei pe tot felul de strategii şi masterplanuri care nu folosesc la nimic. Dovada e că în februarie 2014 a fost aprobată „Strategia pentru Serviciul de Termoficare în Municipiul Galaţi”, cumpărată de la o firmă din Bucureşti, iar acum, după 3 ani, termoficarea e închisă definitiv. Pucheanu dă şi el câteva zeci de mii de euro pe „Strategia Smart City (Oraş Inteligent) Galaţi” şi alte zeci de mii pe un logo şi branding. Şi la Pucheanu, ca şi la Stan, banii daţi pe strategii au un singur rol – să justifice că primarul nu doarme, că îi merge mintea, că are strategii. Dar masterplanurile nu au schimbat cu nimic oraşul, care e la fel de prăfuit şi din ce în ce mai sărăcit.

La Galaţi, vrem „Smart City”, dar n-avem idei ce-i aia

Primăria lui Ionuţ Pucheanu a lansat procedura de selectare a firmei care să elaboreze „Strategia Smart City (Oraş Inteligent) Galaţi”. Potrivit caietului de sarcini întocmit de Silviu Bacalum, contractul de 130.000 lei, adică 28.000 de euro pentru „Servicii de consultanţă privind elaborarea Strategiei Smart City” presupune „construirea unui plan de dezvoltare şi modernizare a oraşului Galaţi prin stimularea utilizării tehnologiilor inovative cu impact pozitiv asupra calităţii vieţii cetăţenilor, protejării mediului, dezvoltării mediului de afaceri şi a dezvoltării durabile a comunităţilor locale şi a societăţii în general”. Firma care va fi selectată va trebui să livreze municipalităţii cam aceleaşi documente care sunt cuprinse în tot felul de strategii, masterplanuri, studii, pe care Primăria Galaţi le-a cumpărat în ultimii ani: „analiza situaţiei actuale”, nelipsita „analiză SWAT” şi în cele din urmă „Strategia Smart City”, cu „expunere de motive”, „viziunea cu orizont de timp 2025”, „sinteza diagnozei pe comportamente sectoriale”. Se mai vorbeşte de „obiective strategice” şi „orientarea strategiei la orientările strategice”. În compunerea caietului de sarcini, Bacalum a bătut apa-n piuă cu graţie. Probabil că strategia „Smart City” va semăna mult cu cele plătite de primărie pe vremea lui Stan. Fiecare din strategiile şi masterplanurile cumpărate de Primăria Galaţi în ultimii ani au avut cel puţin o sută de pagini în care se descrie „situaţia actuală”, adică „poziţionarea geografică a oraşului Galaţi”, clima, solul şi subsolul, număr de locuitori, indicatori economici. La final se bagă o găselinţă, chestia fumată cu afişarea timpului până la sosirea autobuzului în staţie şi gata, Galaţiul e „Smart City”!

La Cluj, petiţiile se depun la primărie de pe telefon

Cum se face o strategie „Smart City”? Cine o face? Ce ar trebui să cuprindă? Să luăm cazurile unor oraşe din Ardeal, administrate cu pragmatism, care din punct de vedere economic şi al culturii civice sunt deja în Occident. La Cluj, există o Strategie Smart City din 2015, şi s-au implementat câteva proiecte. În toate astea s-au implicat firmele IT din oraş, care s-au organizat în clustere şi au făcut totul pe banii lor. Să vedem şi ce au făcut IT-iştii din Cluj, ce înseamnă „Cluj – Smart City”. Spre exemplu, Primăria Cluj a lansat aplicaţia „My Cluj” graţie căreia clujenii nu trebuie să se mai deplaseze la registratura primăriei pentru a anunţa că au o problemă, ci anunţă respectiva situaţie de pe telefon. Durează mai puţin de un minut. Dacă oamenii trimit şi fotografii, atunci problema lor are şanse mai mari să fie rezolvată rapid. La Galaţi, oamenii stau la cozi la registratura primăriei de pe strada Fraternităţii. Şoferii din Cluj beneficiază de aplicaţia „Cluj Parking”. În loc să se învârtă pe străzi în căutarea unui loc de parcare intră pe aplicaţie de pe telefon şi pot afla în timp real locurile libere din parcările din oraş. Tot de pe telefon pot fi făcute acum programări la bazele sportive publice. A mai fost realizată şi aplicaţia „Smart Tourism”, prin care turiştii ce ajung la Cluj pot afla, tot de pe telefon, ce merită să viziteze, unde sunt barurile şi restaurantele interesante, campusurile universitare sau spitalele. Toate aceste aplicaţii au fost realizate de firmele IT din Cluj şi oferite gratuit Primăriei Cluj.

Strategia „Cluj – Smart City”, făcută pe banii firmelor IT

E clar, la Cluj s-au făcut paşi importanţi, dar acum firmele IT vor să îmbunătăţească Strategia „Cluj – Smart City” din 2015 şi o vor face tot pe banii lor. Au înfiinţat un „Consiliu Consultativ pe IT” şi au hotărât paşii de urmat. Iată ce spunea recent Bianca Muntean, directorul Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES) Transilvania şi manager al clusterului iTech Transilvania: „S-a agreat de către membrii din Consiliul Consultativ pe IT că se implică, inclusiv cu resurse financiare, pentru realizarea strategiei. Într-o primă fază se va realiza un audit, după care se va trece la realizarea strategiei de către specialişti (externi) din domeniu, identificarea paşilor concreţi pe care trebuie să îi parcurgem în direcţia smart city (proiecte punctuale) şi a surselor de finanţare pentru implementarea strategiei, care pot fi inclusiv finanţări europene, parteneriate public-private”.

„Alba Iulia Smart City”, făcut pe banii unei firme de telefonie

Şi în alt oraş din Ardeal, Alba Iulia, strategia „Smart City” e făcută pe banii unei firme, nu din bani publici. O companie de telefonie mobilă dezvoltă proiectul-pilot „Alba Iulia Smart City 2018”, care include hotspoturi Wi-Fi cu acces la Internet securizat în zonele publice, în Cetatea Alba Carolina, în autogări, în gară, în licee şi universitate şi o soluţie de transport public inteligent în 15 mijloace de transport public, ce include accesul Wi-Fi la Internet securizat pentru călători, accesul regiei locale în timp real la informaţii de poziţionare, viteză şi direcţie de deplasare a mijlocului de transport. Mai sunt prevăzute o soluţie de comunicare cu cetăţenii prin hotspoturile Wi-Fi şi prin aplicaţia E-Alba Iulia, vizualizarea şi optimizarea traficului rutier şi pietonal şi monitorizarea calităţii aerului, uRadMonitor. Proiectul mai conţine alte 15 puncte, cum ar fi management al iluminatului public prin instalarea a 100 de dispozitive prin care să fie controlate de la distanţă programul de funcţionare şi intensitatea luminii. Clar, concis şi la obiect.

La Galaţi, Primăria este „bancomatul” firmelor IT

Dacă în Ardeal marile oraşe îşi dezvoltă strategiile „Smart City” pe banii firmelor IT sau de telefonie mobilă, la Galaţi lucrurile stau exact invers. Primăria dă banii pe strategie şi mai şi subvenţionează firmele IT. Avem din 2003 Parcul de Soft, primul parc de tehnologia informaţiei din România, înfiinţat cu banii Primăriei şi CJ Galaţi. De 14 ani, Parcul de Soft este subvenţionat din banii Primăriei şi CJ, dar n-am auzit de vreo implicare a firmelor IT în rezolvarea vreunei probleme administrative, cum se întâmplă la Cluj. În 2013, Consiliul Judeţean şi Consiliul Municipal au făcut majorări de capital ale Parcului de Soft, de câte 170.000 de lei. Sistematic s-au dat bani pentru subvenţionarea chiriei firmelor IT, iar recent a mai fost votată în Consiliul Local o hotărâre privind un ajutor de minimis, menită să ţină cât mai jos costurile din Parcul de Soft. Argumentul iniţiatorului, viceprimarul Sorin Enache, era că prin această scutire de impozite „ajutăm investitorii care au închiriat acele spaţii din Parcul de Soft, beneficiind de o chirie modică, de 2 euro/mp”. Aşadar, Primăria Galaţi este „bancomatul” firmelor IT. În concluzie, în timp ce la Cluj firmele IT scutesc Primăria de cheltuirea banului public şi fac strategia „Smart City” pe banii lor, la Galaţi Primăria toacă banii publici şi pe Strategia „Smart City”, şi pe subvenţionarea firmelor IT de la Parcul de Soft.

Iani Costea 9 - iunie - 2017

One Response so far.

  1. carmih spune:

    Absolut nimic surprinzator ce se intampla. Se pare ca a fost contaminat si domeniul IT.

Lasa un raspuns


Hotelul Turist a fos

Din anul 2008 Hotelul Turist a devenit proprietatea cetăţeanului italian ...

Turcii de la All Sea

„Către SC ALL SEASONS SRL, În atenţia Domnului Executor Tudorie Ştefan ...

Normalitatea la care

Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul. Aşa ...