logoImpact EST nr. 791 - 17.10.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Continuăm analiza începută în numărul trecut al ziarului nostru cu privire la alegerile locale care bat la uşă, acuş, acuş peste opt luni de zile. Ce puţin timp a mai rămas! Afirmăm din capul locului că acestea sunt cele mai importante pentru comunităţile locale, primarii şi consilierii având rol determinant în bunăstarea şi dezvoltarea localităţilor, practic în toate domeniile de activitate în limita competenţelor legale. Uite, noi mai mergem şi prin ţară uneori, mai întrebăm în stânga şi-n dreapta pe alţii care bat ţara în lung şi-n lat şi care au pe lângă altele şi preocupări în a vedea cum e în altă parte, la cei care se dezvoltă continuu cu rezultate de invidiat. Răspunsul este invariabil pe principiul că „oamenii sfinţesc locul” şi nu partidul, indiferent care e acela. Majoritatea au primari cu CARTE, vulturi pleşuvi trecuţi de 50 de ani, oameni cu experienţă bogată în spate, cunoscuţi şi care au făcut ceva la viaţa lor. Consilierii sunt nume cu experienţă, NUME care au o poziţie profesională atestată şi recunoscută, care se bucură de aprecierea colegilor, a vecinilor sau măcar a neamurilor. Or, dacă am lua exemplu oraşul Galaţi din Republicuţa noastră judeţeană, am constata cu uşurinţă anomalia prezentului în comparaţie cu alţii. Când priveşti la reprezentanţii administraţiei locale trebuie să-ţi scoţi pălăria şi să te înclini, să ai senzaţia perioadei interbelice, când aceştia erau oamenii cei mai de vază, medici sau profesori, slujitori ai bisericii, oameni de afaceri, avocaţi celebri şi tot aşa. Oameni cu boaşe care erau învestiţi să apere şi să dezvolte oraşul, să construiască fără a cere nimic în schimb pentru ei, pentru că aceştia aveau suficientă avere sau surse mari de venit. Erau toţi trecuţi de 50 de ani, oameni „grei” în faţa cărora nu aveai ce să spui, unii contribuind din propriul buzunar la lucrările edilitare ale oraşului.
Ce constatăm astăzi??! Că pârliţii ăştia sunt aşa de flămânzi de se bat pe o amărâtă indemnizaţie de şedinţă. Rupţi în cur şi fără bibliotecă la mansardă, fără nimic care să-i recomande în a fi în fruntea obştei. Citeam şi noi mai zilele trecute în ziarul „cel mai …”un fel de sondaj prefăcut în a fi manipulator pentru prostirea neamului gălăţean. Cine l-a făcut? Nişte neica nimeni, un fel de asociaţie de care nu a auzit nimeni, dar de care ziarul cu pricina se face răspunzător prin publicare. S-au adus în prim plan nişte nume, posibili candidaţi la Primărie de ne-a luat durerea de burtă cu sentiment de vomă. Băi, poponarilor, ce aveţi mă cu alde Bacalum, un fost cârciumar pârlit, apoi un conţopist plătit degeaba la stat pe banii noştri?!? Ce aveţi, mă, cu fotbalistul fost primar care n-a făcut NIMIC, tocând banii pe fantasmele sale de subtraversare a Dunării. Cum a ajuns acesta Primar? Pe ce merite? Aaa, că a scos o echipă de fotbal campioană, iar apoi a devalizat-o şi falimentat-o. Ce şcoală avea Mariusică – la F.F. Metalurgia pe care n-a practicat-o niciodată. Iar ne apucă burta.
Ce aveţi, mă, cu Stângă, care nu a lucrat o zi în viaţa lui în lumea reală, care a păpat bani numai din funcţii publice? Cum draku’ de poţi fi liberal de frunte fără a trece prin furcile caudine ale liberei iniţiative, a economiei de piaţă? În cel mai bun caz poţi fi socialist. Te apucă burta numai când te gândeşti la ăştia. Ce experienţă? Ce oameni aţi condus? V-a ţâţâit vreodată fundul ştiind că vine ziua când trebuie să plătiţi lefurile angajaţilor, contribuţiile, taxele şi impozitele la STAT?
Dar Rodeanu, de unde l-aţi scos pe şeful de cantină de la studenţi, ce vârstă fragedă are pentru o aşa funcţie mare!?! Doamne, cum se poate aşa ceva doar în România, în Galaţiul nostru nenorocit, de tipi de acest gen?!
Dar Pucheanu, care nu s-a copt nici măcar după patru ani de Primărie, tot băşcălios, tot aiuritor, tot cu o Primărie vraişte, în care aproape nimic nu funcţionează ca lumea. Cu directori în subordine de aiurea, cu funcţionari care nu-l ascultă. Cel puţin într-o măsură, omul are acoperire prin faptul că pe-se-de, partidul lui aflat la putere este în toate, nelăsându-l să se exprime şi controlându-l la sânge, impunându-i-se cam tot ceea ce întreprinde.
Mai este cazul să vă spunem că tinereţea nu este un atu, că nu este o virtute, că nu-ţi conferă dreptul…
Uite de aceea, nu înţelegem de ce nu se procedează ca în America, portstindardul democraţiei planetare.
Acolo, cei ce intră în politică şi acced la putere, la decizie, la management atât local dar mai ales central sunt de la 60 de ani în sus, până pe la 80-85 de ani sau cât îi ţin balamalele. Păi, credeţi că sunt nebuni!?! Nu. Nu au obsesia decât a calităţii, a maturităţii, a responsabilităţii, a numelui dobândit în societate, a faptului că au demonstrat că au făcut ceva în viaţa aceasta. Câţi oameni valoroşi avem, Doamne, în varii domenii în oraşul acesta, în mediul academic, în economie, în cultură ş.a. Nume grele, cu glagore la cap, cu experienţă cât cuprinde, stăpâni pe ei, care dacă ar fi valorizaţi ar schimba din temelii comunităţile locale.
Să fim bine înţeleşi, a ajunge la maturitate, a accede la putere, a deveni puternic, este un proces îndelungat, de sedimentare şi călire, de acumulare, în care cei neiniţiaţi şi tineri trebuie să aibă răbdare şi să înveţe.

Analistu' lu' Peşte 27 - septembrie - 2019

Lasa un raspuns


Recunoașterea știi

“Bucuros pentru că am depășit 500 de citări în Scopus ...

Aceste firme din TOP

De 27 de ani, Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi ...

Românii au îngropa

Virusul pestei porcine africane a lovit din plin România în ...