logoImpact EST nr. 787 - 15.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

În ultima vreme observ în rândul profesioniştilor în mediere dorinţa tot mai acută ca acordul de mediere să îmbrace forma unui titlu executoriu.
Pentru a putea concluziona pe acest subiect doresc să supun atenţiei colegilor următoarele aspecte:
Titlul executoriu reprezintă expresia legii raportată la forţa de coerciţie a statului.
Pe înţelesul mediatorilor nejurişti, titlul executoriu reprezintă garanţia asigurată de stat pentru ducerea la îndeplinire a unei obligaţii impuse izvorâte din raporturi litigioase dintre două sau mai multe părţi care, pentru soluţionarea unei dispute, au solicitat intervenţia statului prin organismele sale specifice sau înţeleg că, pentru respectarea unei obligaţii, să ceară ajutorul instituţiilor statului.
În aspectele enunţate anterior apare în mod constant statul şi puterea acestuia în asigurarea caracterului coercitiv.
Titlul executoriu presupune o anumită modalitate specifică de întocmire a actului a cărui executare se cere, cât şi condiţia ca acesta să fie întocmit de un reprezentant al statului, magistrat, notar sau funcţionar al statului.
Astfel, pentru ca un înscris să devină titlu executoriu, trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii obligatorii şi anume:
1. Persoana care întocmeşte înscrisul să fie mandatată de stat sub orice formă pentru a redacta înscrisul;
2. Actul care rezultă trebuie să respecte condiţii de formă, adică de redactare, cât şi de fond, adică o analiză sub aspectul legalităţii, analiză pe care o poate face doar o instituţie cu atribuţii specifice delegate sau mandatate de stat (magistraţi, notari, alţi funcţionari speciali);
3. Pentru ca înscrisul să aibă finalitatea unui titlu executoriu, acesta trebuie să respecte o anumită procedură de întocmire şi redactare, procedură în măsură să fie asigurată doar de instituţiile statului.
Acordul de mediere reprezintă rezultatul exclusiv al părţilor care stau în procedura medierii şi, astfel, acesta are următoarele caracteristici:
1. Este emanaţia efectivă şi exclusivă a voinţei părţilor prezente la mediere;
2. Reprezintă înţelegerea părţilor şi constituie un contract între părţi;
3. Forma acordului de mediere reprezintă expresia capacităţii de înţelegere şi redactare a părţilor;
4. Modalitatea de asigurare a coerciţiei clauzelor din acord rămâne la dispoziţia efectivă şi exclusivă a voinţei părţilor;
5. Acordul de mediere poate îmbrăca forma unei strângeri de mâna care nu se materializează într-un înscris;
6. Acordul de mediere produce efecte doar pentru părţile semnatare, opozabilitatea dobândindu-se prin trecerea la redactarea actului solemn întocmit de notar, magistrat sau funcţionar public;
7. Acordul de mediere reprezintă doar voinţa părţilor, element determinant al unui act juridic, dar nu suficient.
Printr-o analiză prin comparaţie observăm că între actul devenit titlu executoriu şi actul devenit acord de mediere sunt diferenţe substanţiale şi anume:

  • Titlul executoriu poate deveni doar actul redactat de un mandatat al statului, acordul de mediere este întocmit de părţi; mediatorul poate asigura doar redactarea acestuia şi nu poate interveni în conţinutul lui.
  • Titlul executoriu trebuie să îmbrace o anumită formă; acordul de mediere poate îmbrăca orice formă, raportat la voinţa părţilor.
  • Titlul executoriu reprezintă garanţia de bună executare şi de protejare a unui drept asigurată de stat; acordul de mediere reprezintă înţelegerea convenită de părţi prin acordul de voinţă al acestora.
  • Titlu executoriu este întocmit de o persoană subordonată statului şi astfel aflată în imposibilitatea de a asigura principiile medierii (neutralitatea şi imparţialitatea mediatorului); acordul de mediere se întocmeşte în prezenţa mediatorului, şi nu de către acesta.

Plecând de la premiza, ipotetică şi nereală, că acordul de mediere ar putea reprezenta direct titlu executoriu, trebuie să analizăm şi consecinţele pentru mediator:
Acordul de mediere care ar reprezenta titlu obligă mediatorul să intervină în înţelegerea părţilor, pentru a asigura controlul legalităţii, mediatorul devenind astfel responsabil pentru clauzele pe care părţile le inserează în acord.
Astfel, se încalcă principiile cuprinse în legea nr. 192/2006, dar şi instituţia medierii ca filosofie, potrivit cărora medierea este o procedură voluntară şi confidenţială, în care părţile care au o dispută încearcă să-şi găsească propria soluţie în prezenţa unei terţe persoane, mediatorul, care facilitează comunicarea dintre acestea.
Rolul şi atribuţiile unui mediator sunt de facilitare a comunicării şi stingere a disputei fără ca acesta să ofere soluţii, orice intervenţie a acestuia în procedura medierii fiind penalizată prin încălcarea principiilor.
Un ultim argument în pledoaria NU acord de mediere = titlu executoriu îl reprezintă faptul că mediatorul va putea răspunde penal pentru infracţiuni de fals, uz de fals, abuz contra intereselor persoanei, abuz în serviciu, luare de mită şi trafic de influenţa, toate aceste infracţiuni fiind incidente în medierile în care părţile au încheiat un acord, iar ulterior, răzgândindu-se, încearcă să neutralizeze efectele juridice ale acordului prin invocarea viciilor de consimţământ sau prin invocarea lipsei neutralităţii şi imparţialităţii mediatorului.
Astfel, acordul de mediere, prin esenţă, este un act de voinţă materializat prin efortul părţilor din mediere şi nu rezultatul unui funcţionar al statului care trebuie să aplice legea.

Opinia noastră: o singură observaţie, după Legea nr. 192/2006, la a doua propoziţie: “Acordul de mediere care ar reprezenta titlu obligă mediatorul să intervină în înţelegerea părţilor, pentru a asigura controlul legalităţii, mediatorul devenind astfel responsabil pentru clauzele pe care părţile le înserează în acord.”   Cred că mediatorul nu este obligat la un control de legalitate a acordului de mediere, ca judecătorul sau notarul, DAR  trebuie să aibă grijă că părţile să nu includă clauze ilicite.

Art. 31  Mediatorul are obligaţia să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoştinţă despre orice împrejurare ce l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi în cazul în care constată că drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii, potrivit art. 2. 

Art. 46  (1) În contractul de mediere pot fi prevăzute şi alte clauze, în condiţiile legii.   (2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, contractul de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii publice. 

Art. 58  (2) Înţelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii şi ordinii publice, dispoziţiile art. 2 fiind aplicabile. 

Mugur Mitroi, formator principal 25 - ianuarie - 2013

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”