logoImpact EST nr. 850 - 30.11.2020
logo

logo

Am semnalat în ultimul timp unele anomalii privind modul în care sunt menţinute unele monumente din Galaţi.

Amintesc o anomalie grosolană constatată la Mausoleul din cimitirul Eternitatea, la care înscrisul de pe partea frontală, care iniţial avea o conotaţie sacră, a fost înlocuit cu un înscris anapoda, precum şi lipsa oricărei indicaţii privind măcar data la care a fost construit edificiul. Este important acest lucru, deoarece se poate întâmpla ca un profesor de istorie, neinformat, sau care, întâmplător are înclinaţii feseniste, să spună elevilor săi că monumentul a fost construit de comunişti, aşa cum prin anii 1960. Aşa cum un ghid care ne conducea prin sălile Castelului Peleş ne spunea nouă, elevilor, că acestă bijuterie arhitectonică este opera comuniştilor ajutaţi de fraţii noştri sovietici.

Alt monument, tot din cimitirul amintit, induce ideea că eroii din secolele trecute s-au jertfit, nu pentru ţară, ci pentru clasa muncitoare. Nu am decât sentimente de simpatie pentru clasa muncitoare, chiar şi pentru acea clasă muncitoare formată după ideologia comunisto-bolşevică, numai din oameni care desfăşurau activităţi fizice şi numai fizice. Această simpatie vine de la faptul că eu însumi am desfăşurat destui ani o roboteală care avea drept unealtă ciocanul, care a fost „ingenios” ales ca îmbârligat cu secera să reprezinte zvastica bolşevismului sovietic şi comunismului.

Referitor la acest simbol, aş face o recomandare celor care realizează emisiuni în care se vorbeşte despre ororile comunismului. Să nu mai etaleze în genericul acestor materiale, nevinovatele unelte care, până la urmă, au asigurat existenţa şi dezvoltarea omenirii. Să găsească altceva, de exemplu să prezinte fotografia lui Silviu Brucan cu limba scoasă ca un personaj sinistru şi, unde este posibil, să fie însoţită şi de râsul său diavolesc, batjocoritor la adresa acelor oameni aflaţi în greva foamei în Piaţa Universităţii, în 1990. Aceasta ar fi o imagine adecvată a comunismului, una din multe alte.

Ar mai fi de adăugat şi faptul că în epoca de aur, clasei cu pricina i s-a atribuit în mod firesc rolul de clasă muncitoare conducătoare a societăţii. Fapt pentru care mulţi, prea mulţi din păcate, oameni simpli care au trudit din greu atunci se simt şi acum măguliţi de acest rol şi sunt nostalgici după acele vremuri.

Toate orânduirile sociale s-au bazat pe brutalitate

Din bruma mea de zestre informaţională bazată pe nişte studii care au culminat cu un amărât de liceu la seral, pe un număr modest de cărţi citite, pe aruncarea unei priviri peste gardul lagărului nostru, îmi permit să prezint câteva păreri în privinţa claselor sociale, domeniu care este probabil ilustrat în tone de cărţi şi analize de tot felul.

În mare, omenirea a cunoscut câteva orânduiri sociale bazate pe clase conducătoare şi clase conduse: sclavagismul, feudalismul şi capitalismul – în faza incipientă cunoscut şi sub denumirea de capitalism sălbatic.

Toate aceste forme de organizare socială s-au bazat pe un antogonism total, brutal, şi au evaluat de la una la alta prin toate formele posibile de zguduiri sociale, profunde, aprige, de-a lungul secolelor. De la ultima formă, cea a capitalismului incipient, lucrurile au evaluat diferit de la ţară la ţară. În unele dintre ele, clasa oprimată a reuşit să-şi câştige suficiente drepturi încât s-a ajuns la un oarecare echilibru social, la o situaţie în care a început să fie aplicat principiul meritocraţiei, în procesul conducerii acelor societăţi.

Sunt, desigur, nuanţe şi nuanţe dar, până una alta, spre acele ţări năvălesc puhoaie de oameni din toate zările, ceea ce denotă că acele ţări se dovedesc nişte societăţi reuşite.

În alte ţări, printre care am avut „norocul” să se afle şi ţara noastră, au fost înlăturate cu brutalitate clasele conducătoare şi înlocuite cu o altă clasă conducătoare, clasa muncitoare, clasa truditorilor, care în mod fals şi ipocrit a fost amăgită că are rolul de clasă conducătoare, unică, de nişte sforari ajutaţi la greu de bolşevici.

În mod teoretic, clasa conducătoare de la noi, privilegiată şi ascunsă în mulţime, a căzut în 1989 dar, practic, aceiaşi sforari antrenaţi în manipulare timp de jumătate de secol, au născocit alte forme şi mai sofisticate de control total al societăţii, al unei societăţi care nu vede de unde îi vine răul, nu reuşeşte să se trezească, nu luptă ca în celelalte perioade istorice, să-şi câştige cu adevărat drepturile, să-i înlăture pe hoţii şi corupţii care ne conduc de 26 de ani.

Aşa se explică de ce sforarii noştri locali nu corectează mutilările aduse de comunişti unor monumente istorice şi nu le înlătură pe acelea care prin mesajul lor fals NU sunt mai puţin nocive decât statuile lui Stalin, Dej sau Ceauşescu.

Ghiţă Lungu 27 - mai - 2016

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...

Situaţia sectorului

Ministrul Adrian Oroş a participat la şedinţa de lucru organizată ...