logoImpact EST nr. 787 - 15.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Ehe! s-a rasolit cumva afacerea de băieţi deştepţi de România, prin care şmecherii de la Arcelor şi Mittal plusau în fiecare an pe chestia cu energie ieftină de şantaj de la Hidroelectrica. Pute a faliment la Hidroelectrica, le pute a faliment şi celor de la Combinat, deci este momentul pentru noi presiuni la Guvern. Să daţi curentul ieftin, bă, că închidem făbricuţa! Treaba asta trebuie pusă în legătură cu criza datoriilor şi nişte evoluţii economice mondiale. Sufocat de datorii de peste 20 de miliarde de euro şi retrogradat vara trecută de agenţiile de rating Moody’s şi Standard and Poors la nivelul „junk” (gunoi), pleaşca de oţel ArcelorMittal cam închide furnal după furnal în întreaga lume. La Galaţi, închide greu, dă banu foarte greu către populimea muncitoare, dar dă a naibii de uşor comunicate. Cum că am vrut, dar nu s-a putut.

 

Ia tu trei bonusuri şi eu mă fac că sunt generos

Transmite din nou DD de Combinat, adică Dorian Dumitrescu purtător de cuvânt. Galaţi, 1 februarie – „ArcelorMittal Galaţi anunţă că perioada legală de negociere a Contractului Colectiv de Muncă pentru anul 2013 s-a încheiat fără a se ajunge la un acord cu partenerii sociali. Cu toate eforturile făcute, în actualele condiţii, compania este în imposibilitatea de a mai aplica – aşa cum a dorit să o facă de la 1 ianuarie – oferta care a conţinut trei bonusuri, prevăzute pentru ianuarie, iulie şi decembrie. În timpul negocierilor administraţia a arătat, cu deschidere şi transparenţă, că societatea a înregistrat pierderi în ultimii 4 ani din cauza efectelor crizei economice şi a pieţei în scădere. Cu toate acestea, compania a înţeles să găsească soluţii pentru creşterea veniturilor salariaţilor în acest an, peste procentul de inflaţie din 2012. Propunerile partenerilor sociali de creştere a salariilor de bază nu au putut fi acceptate întrucât previziunile pentru 2013 – în contextul economic european şi naţional –  sunt descurajatoare, iar societatea nu-şi poate asuma obligaţii pe care să nu le poată respecta.  Referitor la încheierea fără rezultat a negocierilor, Compania arată că este în continuare deschisă dialogului şi că doreşte încheierea unui Contract Colectiv de Muncă, singura soluţie viabilă deopotrivă pentru angajaţi şi societate”.

Când vine cu elicopterul la Combinat, Mittal vrea preţ special

Prin mai 2011, Laksmi Mittal se elicopterea în faţa bisericii lui Casian, cum că trebuia vorbit şi cu Guvernul Ponta. Avea la el sula de băgat în coasta prim-ministrului „nu daţi, eu închid!”. Ce o fi fost, dracu ştie! Ce se aude e că Mittal ar fi plecat cu mâna goală, dar cu ordine de terorism pentru populimea muncitoare, sărăcită şi cu sindicate corupte. Patronatul a înaintat prima ofertă salarială: minus 5% unor muncitori plătiţi mai prost ca în lumea a treia, adică 200 de dolari versus 400 de dolari, cât încasează metalurgiştii din Kazahstan ai lui Mittal. Pleacă sau nu pleacă? În Galaţi întrebarea sună altfel: vom muri sau doar vom suferi în continuare de foame? Deci, pleacă şmecherii lui Mittal? Cum dracu să plece câinele de la măcelărie! Ajutoare de stat estimate la circa 1,2 miliarde de euro, profituri însumate pe bilanţurile depuse la Ministerul de Finanţe de sub 300 de milioane de euro, o „semnătură” de zeci de milioane de euro pe insolvenţa Hidroelectrica, peste 200 de milioane de euro împrumutaţi de la BERD pentru investiţii, investiţii SH de prima mână, reduceri de locuri de muncă cât cuprinde. Cam asta e schema ingineriilor financiare de după privatizare. Cât a dat şi cât a luat statul din această afacere? Nu ştim exact. Dacă îi întrebi pe sindicalişti, mai mult a dat decât a luat. Teoretic, după patru ani de zile cu pierderi de sute de milioane de euro în România, magnatul oţelului ar trebui să-şi reconsidere prezenţa aici. Practic, condiţiile ieftine de exploatare, facilităţile de la stat şi indulgenţa politică la „ingineriile financiare” ale grupului sunt avantaje strategice la care ArcelorMittal nu va renunţa prea curând, zice Gheorghe Tiber, liderul SSM. A dat interviu şi la Ziua News, unde a spus mai mult decât spune la Galaţi. De fapt, mai mult decât se vrea să se audă la Galaţi. Ia să extragem nişte pasaje!

Nevoia disperată a grupului de a reduce costurile şi de a-şi maximiza profiturile

pe o piaţă mondială a oţelului în scădere (29% minus, din 2007 până în 2012), i-a împins pe cei de la ArcelorMittal să suspende activitatea a şapte dintre cele 25 de furnale pe care le deţinea în Europa (două în Franţa, două în Belgia, trei în Germania, Republica Cehă şi România). În România, tensiunile sunt vizibile, deocamdată, doar la nivelul negocierilor sindicale. Cert este că oficialii companiei au infirmat informaţia obţinută din surse guvernamentale de presă locală potrivit căreia, în mai anul trecut, Lakshmi Mittal ar fi făcut o vizită de curtoazie la Palatul Victoria. Socotelile bune ţin prietenii aproape? Greşit! Afacerea e atunci când se întâlneşte hoţul cu prostul. Mittal nu e prostul. De ce-ar pleca, de ce-ar mai rămâne? Pe lângă scutirile de taxe şi impozite, neimplicarea în chestiunea concedierilor masive şi politica struţului în privinţa obligaţiilor investiţionale, Mittal a beneficiat din plin de contracte pentru energie ieftină. În condiţiile în care costurile cu energia electrică se numără printre costurile principale ale unui combinat metalurgic, se poate spune că statul român a contribuit semnificativ la profitabilitatea Mittal. Spre exemplu, doar din contractul încheiat între Hidroelectrica şi Mittal la preţul de 130 de lei pe MWh, în timp ce preţul dominant pe piaţă a fost de 170 de lei pe MWh, la o cantitate de 1.750.000 de MWh, valoarea prejudiciului adus statului a fost de circa 16 milioane de euro. Dacă luăm în calcul faptul că Hidroelectrica a fost nevoită să cumpere energie scumpă de pe piaţă ca să îşi onoreze contractul, prejudiciul se ridică la 37 de milioane de euro. Asta vrea ArcelorMittal – să câştige energie electrică ieftină cu orice preţ. Cumpără o cantitate dublă faţă de cât au nevoie şi restul revând în sistem, chiar dacă revând la societăţile pe care le mai au. Ei sunt învăţaţi să aibă profit cât mai mare. Cu energia este lovitura cea mai dură pentru ei, pentru că revindeau în sistem şi îşi scoteau profit numai din asta. Pe de altă parte, în Europa de Vest, unde cheltuielile sunt mult mai mari, regulile sunt mult mai stricte – şi cele de mediu, şi cele sociale, cu angajaţii. Marele profit îl au aici, unde au forţă de muncă foarte ieftină, mai au posibilitatea să învârtă nişte politicieni corupţi. Ameninţarea că vor pleca este o marotă. Pentru cei care vor să audă şi să-şi explice crizele, spune chestiile astea Gheorghe Tiber de ani de zile.

Da, dar la negocieri pe CCM intră Diaconu şi Harnagea

„În acest moment, negocierile pe contractul colectiv de muncă sunt aproape de final, dar pe partea salarială nu am reuşit să ne înţelegem”, zice Ilinca Diaconu. „Prima ofertă a patronatului a fost de minus 5%, noi nu am fost de acord, ne-am ridicat de la masa negocierilor, după mai multe discuţii ei au revenit la o nouă ofertă de 0%”. Și salariile sunt îngheţate din 2009. Teama de a nu rămâne fără un loc de muncă îi îngheaţă pe oameni, care nu mai au curajul de a-şi susţine drepturile în faţa managerilor aduşi de magnatul Mittal şi acceptă, „cu capul plecat”, austeritatea extremă impusă de patronat.”

Deci, pleacă?

Costurile de închidere sau conservare a unui combinat sunt destul de mari şi, după experienţa ArcelorMittal cu alte combinate din Europa, se ridică la peste 150 de milioane de dolari pe combinat. Chiar şi fără energie ieftină sau alte ajutoare din partea statului, pentru Mittal este mai rentabil să păstreze combinatul în stare funcţională. În plus, printre puţinele lucruri cunoscute din contractul de privatizare (modificat, de altfel, prin numeroase acte adiţionale), se numără faptul că miliardarul Lakshmi Mittal se angaja sa investească la Sidex aproximativ 350 de milioane de dolari, în termen de 10 ani, riscând să pierdă controlul combinatului dacă investiţiile nu sunt făcute conform programului. Iar din spusele sindicatelor, este probabil ca la un control serios al investiţiilor de până acum, ArcelorMittal să nu treacă testul cifrelor.

Silviu VASILACHE 10 - februarie - 2013

One Response so far.

  1. COBRA-GALATI spune:

    Joi, 14 Februarie 2013 13:40 postat de COBRA-GALATI

    +2 #1 CAFELUTA SOLIDARA — COBRA-GALATI 14-02-2013 09:41
    13 IUDE PENTRU 7800 DE METALURGISTI PE 2013:

    1.Bezman
    2.Eftimie
    3.Crişan
    4.Postolache
    5.Onica
    6.Drăgan
    7.Toma
    8.Macovei
    9.Harnagea
    10.Cerbu
    11.BEREgic
    12.Modiga
    13.Diaconu

    NOTA:Acest tabel va fi publicat
    pina in data de
    31.decembrie.2013 in articolele
    despre combinat pentru a nu ii
    uita pe tradatorii ultimului
    CCM,girati de cei tradati!

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”