logoImpact EST nr. 853 - 16.01.2021

Uniți de Eminescu

La nord de Delta Dunării, în Bugeac, localnicii au păstrat statuile cu Lenin. Cine vorbește românește a început să ridice fruntea și să întrebe unde este bustul lui Eminescu. Printre ucraineni, când amintești de poetul românilor trebuie să vorbești neapărat despre poetul Taras Șevcenko și să te gândești la tovarășul Lenin.

 

Înainte de Denii

Pe 23 și 24 mai a.c., președintele Despărțământului ASTRA ”Mihail Kogălniceanu”, Areta Moșu și preotul Cătălin Urserescu din Iași au vizitat Bugeacul, vechea Basarabie istorică, astăzi parte a regiunii Odesa din Ucraina. Delegația ieșeană a străbătut traseul pe care vor veni în perioada 13-16 iunie a.c. 45 de delegați ai ASTRA, cuprinzând ansamblul folcloric  ”Hudișteanca”  din  Botoșani, în cadrul manifestării culturale ”Deniile eminesciene”, aflată la a XIX-a ediție. În Galați, Areta Moșu a vizitat impecabila Bibliotecă Județeană ”V.A. Urechia”, unde vor debuta conferințele ASTREI. Iar la Arhiepiscopia Dunării de Jos, delegații l-au întâlnit pe Lucian Petroaia, consilier în cadrul Sectorului Învățământ și Activități cu Tineretul. Părintele consilier a promis că va angrena în cadrul Deniilor de la Galați, corul Seminarului Teologic alături de școli și reprezentanți ai Colegiului ”V. Alecsandri”, ai Universității ”Dunărea de Jos”. Areta Moșu a subliniat că un rol important îl vor avea elevii și profesorii de la Colegiul Național ”Costache Negri” din Galați – primul director al liceului pedagogic ”C. Negri” a fost profesorul de limba română Grigore Petrovan (1893-1907), născut la Ismail, în Bugeac.

 

Vămi cu nemiluita

Delegații ASTRA au plecat din Galați către Reni, parcurgând în patru ore cei 26 de km. Au trecut pe rând prin vamile românească, moldovenească și ucraineană. Republica Moldova stăpânește o fâșie îngustă, cu acces la Dunăre. Fâșia e atât de subțire încât, undeva printre vămi, traficul devine haotic – pe o singură bandă se întâlnesc camioanele și autoturismele care intră sau ies din Republică.

Vameșii ucraineni au încruntat privirea când au găsit sub scaune și în portbagajul mașinii cărțile donate de către Asociația Danubiana Galați. ”Aveți cărți din 1950? Scoateți cutiile să verificăm cărțile”, a tradus colegul moldovean vorbele ucraineanului. Soarele strălucea în crug, briza bătea dinspre Dunăre, țipătul unor păuni se auzea repetat în difuzoarele vămii. Să nu te chinui să înțelegi de ce cântă păunii la vamă sau de ce nu e voie să treci cărți din anii 50.

 

Multiculturalism da, românism ba

La Consiliul Raional Reni, reprezentatul autorității locale ne-a întâmpinat cu o carte de poezii ale etniilor conlocuitoare: în Reni, românii sunt majoritari trăind alături de ucraineni, găgăuzi, ruși. Administrația orașului Reni a răspuns pozitiv la propunerile astriste de a fi, în iunie, gazdă primitoare mesagerilor culturii de la noi. Ghidul delegaților a fost Eugen Răuță, redactor la publicația Sus-Vest și președinte de asociație culturală locală. ”Orice proiect cu bani europeni trebuie aprobat la Kiev, unde aș fi nevoit să fac multe drumuri costisitoare. Pentru cei din Republica Moldova aprobarea pentru proiecte trasfrontaliere vine de la Chișinău, mult mai aproape”, explică Eugen Răuță, de ce nu ajunge la sacul cu bani europeni. Birocrația ucraineană are picioare de lut și mai mult împiedică avântul economic al regiunii, unde Reni și Ismail sunt porturi la Dunăre, iar Odesa, la Marea Neagră. (va continua)

Radu Țuțuianu 14 - iunie - 2013

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Ce troc! Dai mită 1

Da, dar eu şi sămtămânalul pamfletistic Impact-est nu avem voie ...

Fără portbagaj şi

Poliţiştilor locali, mai ales celor de la rutieră, care câştigă ...

Ciorici a picat la p

În sfârşit a venit vremea ca tizul meu întru nume ...