logoImpact EST nr. 851 - 04.12.2020
logo

logo

Slavă agriculturii

Din goana maşinii, nu zăreşti pământ nelucrat prin vechea Basarabie – spre deosebire de pârloaga prezentă peste tot în România. Localnicii din Bugeac se agaţă de agricultură ca înecatul de un pai. Terenurile, până în zare, se ţin mănoase, înverzite, acoperite cu grâu, porumb sau plante medicinale. Prin sate, băştinaşii şi-au construit sere de legume, plătesc împreună instalaţii de irigat şi cultivă roşii, varză, produse pe care le vând samsarilor cu tiruri ruseşti. În anii când Rusia nu primeşte pătlăgele şi curechi din Ismail, preţul legumelor scade odată cu profitul şi atunci locuitorii se jeluiesc de se aude la Odesa. Preocupaţi de comerţ, puţini mai ţin seama la ce limbă vorbesc. În satul Babele, românii convieţuiesc în armonie cu celelalte naţii. Ultimele tensiuni s-au stins după ce statuia unui vultur a fost amplasată în centrul satului, întru amintirea soldaţilor căzuţi în Marele Război. În perioada interbelică, prin orice localitate mai răsărită din Bugeac, monarhii României ”dodoloaţe” au ridicat monumente cu vulturi de fier purtând cruce în cioc. În satul Babele, fostul primar şi profesor Petru Şchiopu a avut grijă ca vulturul să ţină iarăşi aripile desfăcute.

Legături cu Iaşiul

În satul Utkonosovka, tradus Cioc-de-Raţă, Anatol Popescu, preşedinte al Asociaţiei ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, prezintă starea presei din regiune, nevoia de emisiuni radio în limba maternă şi problemele pe care le întâmpină ansamblul său folcloric, căruia i se interzice să mai ţină spectacole. Ucraina s-a angajat în faţa României şi a Uniunii Europene că va proteja minorităţile naţionale, însă reflexele naţionaliste o împiedică să se ţină de cuvânt. Copiii lui Anatol se uită la desene animate în limba rusă, în vreme ce tatăl lor sfătuieşte delegaţia astristă să evite oraşul Odesa, unde românii sunt percepuţi drept ”ocupanţi”. Pe blogul său, http://utkonosovka.blogspot.ro, Anatol prezintă istoria satului natal: ”Localitatea Utkonosovka/Erdec-Burnu este o aşezare rurală, situată pe malul drept al lacului Catlabuga, care la randul său face parte din biosfera Delta Dunării. Anume pe malurile acestui lac, la 16 noiembrie 1485 domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt învinge armata turcească, documentele istorice şi cronicarii menţionând acest eveniment drept „Bătălia de la Cătlăbuga”. În cinstea acestei victorii asupra păgânilor, Ştefan cel Mare construieşte o biserică în târgul Iaşilor. Această biserică cu hramul “Sf. Nicolae Domnesc” există şi azi în capitala judeţului Iaşi.” Aproape de Ciocul-de-Raţă se află cetatea Ismail. Ştefan cel Mare a dezvoltat fortăreaţa, dar din 1484, Baiazid al II-lea a cucerit oraşul, care a devenit protectorat otoman. Pe locul bastionului, regii României Mari au construit un monument renovat astăzi de rusofoni. În preajma piramidei cu cruce flutură panglici negru-portocalii, reprezentând un re-inventat ordin militar sovietic.

 

”Moldoveanul” supărat

În regiunea Odesa, activează o mişcare a moldovenilor care nu vor să fie confundaţi cu românii. Condusă de un domn Florescu, Asociaţia naţional-culturală a moldovenilor din Ucraina îşi transmite mesajele prin organul de presă ”Luceafărul”. În numărul din mai a.c., Asociaţia a publicat o scrisoare deschisă către secretarul general al Consiliului Europei, dl. Thorbjorn Yangland, căruia îi aduce la cunoştinţă: ”Moldovenii din Ucraina sunt cuprinşi de indignare că Parlamentul român a adoptat Legea care încalcă Declaraţia Universală a Drepturilor Omului la auto-identificare, incluzându-i prin lege în «români de pretutindeni» pe cetăţenii din diferite ţări şi deferite naţionalităţi (aromâni, basarabeni, bucovineni, cuţovlahi, herţeni, maramureşeni, moldoveni, moldovlahi ş.a.).”

 

Creştinii de lângă Lenin

În localităţi precum Ismail sau Borisovca, tovarăşul Ulianov, care a adus revoluţia bolşevică în Estul Europei, are statui chiar în faţa instituţiilor de învăţământ sau administrative. La mică distanţă de monumentul leninist, se înalţă mândră câte o biserică. Două entităţi îşi dispută aprig tutela fiecărui lăcaş de cult: Mitropolia Moldovei şi Patriarhia Moscovei. Patriarhia Română dă doar semne de prezenţă discretă.

În 1991, în regiunea Odesa, erau 16 şcoli generale cu predare integrală în limba română, la toate materiile, iar astăzi au mai rămas doar şase, celelalte zece au devenit mixte, adică au predare în română, ucraineană sau rusă. Chipurile, aceasta ar fi alegerea părinţilor care vor să îşi dea copiii în şcolile de limbă ucraineană, mai performante, fiind monitorizate de către stat. Se spune că şcolile etniilor sunt lăsate de izbelişte, profesorii având grija salariilor mici sau neplătite. Statul ucrainean nu dă fonduri pentru activităţile culturale ale etniilor din regiunea Odesa şi rezultă o calitate scăzută a limbii române vorbite de băştinaşii din Bugeac.

Radu Ţuţuianu 28 - iunie - 2013

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Diagnostic pentru s

Medici care se întâlnesc zi de zi în saloane şi ...

Platformă online de

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) anunţă că din martie ...

Vrăjitorii de iarn

Sau de pandemie, şi, mai ales de alegeri hibernale. Şi-acum, ...