logoImpact EST nr. 860 - 05.03.2021

Zilele trecute, am avut aşa, o revelaţie, stând şi gândind, precum în poezia lui Sorescu, aia cu minunea de la Maglavit. Ajutat şi de o hârtiuţă primită de la un prieten, care a primit-o la rândul său de la un alt prieten cu un text cules din „folclorul de pe net” vă redau spre citire şi filozofare ceea ce urmează:

Cică, un profesor de economie de la un colegiu a mărturisit că nu a picat nici măcar un student în întreaga sa carieră, dar s-a întâmplat recent să pice o clasă întreagă. Clasa era de părere că social-democraţia actuală funcţionează după principiul că nimeni nu va fi sărac lipit, nimeni nu va fi putred de bogat, o egalitate excelentă. Profesorul a spus: ”Bine, vom face un experiment pe planul Guvernanţilor. Toate notele vor fi rezultatul mediei clasei şi toată lumea va primi aceeaşi notă, în aşa fel încât nimeni să nu pice şi nimeni să nu ia nota10”.

Dascălul a înlocuit banii cu notele – o realitate mai apropiată de studenţii săi şi mai uşor de înţeles de către aceştia. După primul test, profesorul a făcut media notelor şi toată clasa a luat 9. Studenţii care învăţaseră din greu erau nemulţumiţi, în timp ce aceia care studiaseră superficial erau bucuroşi. La următoarea testare, studenţii care învăţaseră puţin au învăţat şi mai puţin, iar cei care învăţaseră cu simţ de răspundere au lăsat-o, la rândul lor, mai moale. A doua notă medie a clasei a fost 7. Nimeni nu era bucuros. La a treia testare, nota medie a fost 5. Pe măsură ce testele s-au succedat, notele au continuat să scadă pentru că certurile şi acuzele au generat resentimente şi nimeni nu vroia să studieze în beneficiul celuilalt.

La sfârşitul semestrului, toţi studenţii din clasă au picat, iar profesorul le-a spus că şi GUVERNUL va pica în cele din urmă pentru că, atunci când recompensa este şi efortul de a reuşi este mai mare, însă atunci când recompensa dispare, nimeni nu va încerca sau va dori să reuşească.

Nu poţi introduce sărăcia în prosperitate eliminând belşugul din prosperitate. Pentru ceea ce o persoană primeşte fără să muncească, o altă persoană trebuie să muncească fără să primească. Autorităţile nu  pot oferi nimic nimănui, fără să ia mai întâi de la altcineva.

Nu poţi spori belşugul împărţindu-l.

Când jumătate din populaţie capătă impresia că nu trebuie să muncească, pentru că de ea va avea grijă cealaltă jumătate, iar aceasta din urmă capătă impresia că nu are rost să muncească pentru că altcineva va beneficia de rezultatul muncii ei, acela este începutul sfârşitului unui popor.

Orice asemănare cu realitatea înconjurătoare este cu totul şi cu totul ne-întâmplătoare!

Observator 18 - aprilie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Acţiunile Galfinban

Din lecturarea site-ului BVB am aflat că la o societate ...

Campania electorală

Ioana Băsescu a primit 5 ani de închisoare cu executare ...

Îndoielile nu pot f

Un muzician, un actor, un preot, un medic. Voci contra ...