logoImpact EST nr. 843 - 22.10.2020

Constantin Sima_7702Asociaţia Procurorilor din România regreta eliminarea căii extraordinare de atac: “Recursul în anulare formulat de procurorul general a permis îndreptarea a mii de hotărâri vădit netemeinice şi esenţial nelegale… Dacă există hotărâri judecătoreşti pronunţate cu grava neglijenţă sau rea-credinţă, poate fi angajată răspunderea magistratului”

Deşi nu se obişnuieşte ca alte institutii de presă să publice poziţii oficiale adresate altor publicaţii, Lumea justiţiei.ro vă prezintă comunicatul Asociaţiei Procurorilor din România, condusă de procurorul PICCJ Constantin Sima (foto) adresat jurnalistului Rareş Bogdan, realizatorului emisiunii “Jocuri de putere” de la Realitatea TV. Aceasta întrucat comunicatul APR vine să semnaleze una din marile lacune ale Justiţiei româneşti – eliminarea din legislatie a recursului în anulare începând cu 2004, ca urmare a unor recomandări ale Comisiei Europene. De atunci şi până în prezent, datorită faptului că sentinţele judecătoreşti definitive – date cu interpretarea greşită a probelor pe fond – nu mai pot fi îndreptate, România e plină de hotărâri judecătoreşti strâmbe, care îsi produc efectele, care produc revolta, şi care nu mai pot fi reparate.

Asociaţia Procurorilor din România semnalează această anomalie şi arată că instrumentul recursului în anulare, eliminat în pripa din legislatia română, ar fi putut corija multe din hotărârile judecătoreşti strâmbe, care fac obiectul unor critici vehemente în societate şi care scad considerabil încrederea românilor în Justitie. APR mai deplânge şi faptul că societatea civilă nu a protestat la momentul eliminării recursului în anulare, aşa cum s-ar fi cuvenit să o facă. Iată comunicatul APR adresat jurnalistului Rareş Bogdan:

“Stimate domnule,
Am urmărit cu interes emisiunea dumneavoastră de miercuri 15 octombrie 2014 dedicată retrocedărilor ilegale din Transilvania. Am considerat totdeauna că prin crearea unui curent de opinie favorabil, presa poate avea un puternic rol în restabilirea ordinii de drept. Din acest punct de vedere, emisiunea dumneavoastră bazată pe o documentare amănunţită şi riguroasă a scos în evidenţă probleme grave ale administraţiei centrale şi locale, precum şi puncte slabe ale justiţiei.
Ne-a durut însă folosirea expresiei ”judecători mafioţi”. Judecătorii, ca şi procurorii, sunt în marea lor majoritate oneşti şi bine pregătiţi profesional. Ca în orice domeniu de activitate, şi în rândul magistratilor exista regretabile excepţii şi nu avem nimic împotrivă ca dumneavoastră să le prezentaţi, dar fără a generaliza subminând astfel şi mai mult încrederea în justitie.
Succesele înregistrate în ultima vreme în justiţia românească, vizibile şi de necontestat, nu ar fi fost posibile fără magistraţi integri şi devotaţi profesiei. După cum s-a văzut, tot justitia este aceea care scoate la iveală probleme extrem de dificile ale societăţii româneşti, precum nelegalităţile constatate de dumneavoastră cu procesul de retrocedare a proprietăţii imobiliare.
In vederea realizării ”spaţiului european de securitate şi justiţie”, obiectiv major al Uniunii Europene, justiţia are însă nevoie de sprijin consecvent din partea clasei politice, a societăţii civile, a presei. Independenţa judecătorului şi a procurorului, dovedită de acţiunile din ultima vreme, este o condiţie necesară dar nu suficientă.
Dacă există hotărâri judecătoreşti pronunţate cu grava neglijenţă sau rea-credinţă, poate fi angajată răspunderea magistratului, aşa cum se întâmplă în toată Europa şi în lume.
Ne-a surprins însă că nu v-aţi întrebat cum de rămân astfel de hotărâri judecătoreşti definitive, cum de nu există nici un mecanism legal de îndreptare a lor. Cum o emisiune de prestigiu, ca cea prezentată de dumneavoastră, nu poate evita răspunsul la întrebări esenţiale pe care şi le pune publicul, vă argumentăm pe scurt de ce rămân hotărâri definitive cu încălcări grave ale temeiniciei şi legalităţii.
Până în anul 2004, cu o întrerupere 1993-1999, în România a existat instituţia recursului în anulare, atât în procesul penal, cât şi în cel civil. Recursul în anulare, formulat de procurorul general la sesizarea părţii nemulţumite de hotărârea judecătorească definitivă sau din oficiu, a permis îndreptarea a mii de hotărâri vădit netemeinice şi esenţial nelegale.
Numeroase persoane care au fost victimele unor nedreptăţi grave s-au văzut puse în situaţia anterioară ca urmare a admiterii recursului în anulare declarat de procurorul general. Pe această cale, identificând hotărâri judecătoreşti cu grave încălcări ale legii, procurorii ofereau judecătorilor un sprijin extrem de important în ceea ce priveşte buna administrare a justitiei.
In anul 2004, la recomandarea Comisiei Europene, România a renunţat la calea extraordinară de atac a recursului în anulare, motivând că se lungeşte ciclul procesual.
Nici presa, nici societatea civilă nu au protestat. Doar unii cetăţeni au luat poziţie în mod izolat ici şi colo, însă, fără succes. Rezultatul: o instituţie juridică ce pusese capăt atâtor nedreptăţi, care contribuia decisiv la uniformizarea practicii judiciare, a dispărut într-o clipă. Desigur că nu toate hotărârile judecătoreşti erau îndreptate, sigur că existau şi atunci oameni nemultumiţi, dar erori de genul celor prezentate de dumneavoastră, nu ar fi putut rămâne.
Nu întâmplător, noua legislaţie procesual civilă a înlăturat aproape total procurorii din procesul civil. Cui foloseşte? Societăţii româneşti? Daţi-ne voie să ne îndoim de acest raţionament. Iată de ce vă rugăm, domnule director Rareş Bogdan, să sprijiniţi în continuare societatea românească, dând dovadă de patriotism şi demnitate naţională mergând până la capăt în prezentarea cauzelor care au determinat aceste regretabile stări de lucruri.”
Cu deosebită consideraţie, Consiliul Director al Asociaţiei Procurorilor din România

RDH 24 - decembrie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Cinema City redeschi

Orice se poate schimba în această perioadă, de aceea bucuria ...

Inspectorii ANAF Ant

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, ...

Galaţiul este ocoli

Autostrada şi calea ferată lungă de peste 2000 de kilometri, ...