logoImpact EST nr. 784 - 18.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Industria siderurgică romanească se afla pe o pantă descendent încă din anul 2008, când a fost estimată declanşarea crizei economico-financiare mondiale. Statele lumii , mult prea preocupate de salvarea prezentului, au uitat că omenirea mai are şi viitor.  Investiţiile în modernizarea infrastructurilor şi construirea altora noi au fost privite, cel puţin de către statele europene, ca un mod ineficient de cheltuire a resurselor financiare în continuă diminuare.

 

Soluţiile sunt la voi, domnilor guvernanţi!


În România, după privatizarea principalelor unităţi siderurgice, noii investitori (în principal concernul Mittal) şi-au orientat interesul către pieţele 
tradiţionale mondiale (Turcia şi ţările arabe), unde cererea era crescută  indiferent de calitatea produselor.  Laminatele româneşti, deşi nu excelau prin calitate, aveau avantajul preţurilor reduse de producţie şi a transportului naval foarte rentabil (la un moment dat, companiile maritime chinezeşti aveau oferte de 5 USD/tonă oriunde pe glob).  Odată cu instalarea crizei mondiale, economiile naţionale au adoptat soluţii de creştere ce nu implicau importuri deosebite, un exemplu semnificativ fiind Turcia – unde s-a produs o emulaţie a industriei siderurgice, stimulată de resursele energetice oferite la costuri reduse de către stat (prin încheierea unor acorduri barter gaze-oţel cu ţări ce dispuneau de astfel de zăcăminte).

 În România nu a avut loc un astfel de reviriment, în primul rând din cauză că statul nu a mai considerat siderurgia ca fiind o ramură strategică, iar după expirarea termenului HG 55/2005, nu a mai adoptat un alt act normativ care să reglementeze un cadru legsilativ prin care unităţile siderurgice sa poată fi integrate în economia naţională.

În loc să caute alte Turcii prin România, ArcelorMittal a preferat demolările


În lipsa unor astfel de mijloace, producătorii naţionali şi-au diminuat interesul pentru racordarea la cererea naţională de produse. La Galaţi, SIDEX-ul, care 
livra peste 70% din produse către Turcia, a preferat să demoleze capacităţile de producţie decât să caute un alt cumpărător pentru tabla groasă, după dezvoltarea producţiei acestui stat euro-asiatic.  E drept, au existat câteva încercări firave de sprijinire a SIDEX-ului cu energie electrică de la HIDROELECTRICA, dar incompetenţa guvernanţilor în a crea un cadrul legislativ adecvat, a provocat declanşarea de catre Comisia Europeana a unor investigaţii de amploare din care pot rezulta sancţiuni de milioane de euro care cu siguranţă pot îngropa industria siderurgică autohtonă.  Ar trebui ca, macar în ceasul al doisprezecelea, decidenţii de la cel mai îanlt nivel să-şi amintească faptul ca nu se poate construi o infrastructură naţională, indiferent de tip, dacă nu ai aport semnificativ de produse metalice.

 Cu titlu exemplificativ, menţionăm proiectele europene de reabilitare a infrastructurii feroviare, unde sunt numeroase poduri şi podeţe la care cu  siguranţă se utilizează tabla groasă şi în mod cert se pot prezenta nişte oferte viabile, respectiv lucrările de reablitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată de pe raza sucursalelor regionale  Galaţi, Braşov, Constanţa si Timişoara (aflate în curs de derulare) şi proiectul de reabilitare a zece poduri strategice în zona Dobrogea (în proiect) toate cu finanţări de sute de milioane de euro asigurate din fonduri comunitare.

Alte dovezi că Mittal a demolat LTG fră nici un fel de analiză


Un alt domeniu unde se poate utiliza tabla groasă este industria energetic, unde Uniunea Europeana oferă fonduri de valori semnificative pentru construcţia de 
centrale eoliene, turnurile pe care sunt înălţate acestea utilizand, aţi ghicit , tablă groasă.  Numai  în judeţul Galaţi sunt în fază de proiect mii de astfel de centrale eoliene, cu turnuri de peste 100 metri, care cântăresc 50 de tone fiecare şi care sunt aduse cu vapoarele din Germania, Olanda sau Danemarca, în loc sa fie construite la Galaţi.

 Stiu, o să spuneţi că piaţa concurenţială şi legislaţia europeană nu permit ca bugetul statului să fie utilizat pentru îmbogăţirea unor industriaşi îmbuibaţi, prin acordarea de sprijin financiar ori de altă natură, dar aici nu vorbim de oferirea de fonduri sau resurse ieftine, ci de oportunităţi de dezvoltare care, bine gândite într-o strategie integrată de dezvoltare naţională, pot readuce Romania pe lista statelor în curs de dezvoltare şi nu de decădere.  Dezinteresul unei promovări adecvate a producţiei industriale autohtone prin stimularea consumului intern, poate însemna, în extremis, transformarea Romaniei într-un stat eminamente agrar, aşa cum se prezenta în perioada antebelică. Şi asta pentru ca noi nu am reuşit să dezvoltăm turismul peste nivelul Greciei, tară care se scaldă în revolte populare, tocmai pentru că nu a dezvoltat o industrie locală şi s-a bazat pe promisiunile statelor dezvoltate, cum că va fi o oază de staţiuni, unde clasa muncitoare din comunitatea europeana va veni la odihnă, asigurând în acest fel şi veniturile bugetare necesare.

 Cu speranţa că voi trezi în conştiinţa cititorilor o umbră a spectrului sărăciei care ne asteaptă dacă  nu susţinem industria locală, închei aici, docamdată.

(R.I.) 1 - martie - 2013

2 Responses so far.

  1. COBRA-GALATI spune:

    302 ZILE PENTRU LISTA DEMOLATORILOR DREPTURILOR SALARIALE

    CODUL ROSU DE SOMAJ SE DATOREAZA IN PRIMUL RIND DATORITA TADATORILOR DIN A.MITTAL GALATI
    Iata-i in ordinea semnarii ultimului contract colectiv de munca TRADAT:

    1)Bezman
    2)Eftimie
    3)Crisan
    4)Postolache
    5)Onica
    6)Dragan
    7)Toma
    8)Macovei
    9)Harnagea
    10)Cerbu
    11)BEREgic
    12)Modiga
    13)ILINCA DIACONU
    -Doar 302 zile pt a nu ii
    uita pe cei care iar au TRADAT pe parintii copiilor de siderurgisti,
    din AMG girati de cei TRADATI!

  2. COBRA-GALATI spune:

    Cobra-Galati on March 2, 2013 at 2:27 pm said:

    1

    0

    Rate This

    0 #5 ATENTIONARE — 01-03-2013
    10:50
    Inst. de monitorizare si statistica a
    SOLIDARITATII atentioneaza
    salariatii din AMG despre
    posibilitatea caderilor masive de
    sectii si uzine la locul lor de munca .
    Toate astea pe fondul acumularilor
    de nepasare,tradare,si lasitate a
    diferitelor categorii sociale din aceasta fabrica.
    Reply ↓

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...