logoImpact EST nr. 784 - 23.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Fiindcă va urma un text stufos, inevitabil complicat şi greu de digerat (sunt de neocolit termenii de specialitate, abrevierile, acronimele) sintetizăm, în acest şapou, esenţa: teoretic, există instituţii de stat, plătite din banii românilor care mai şi muncesc, destinate să-i apere de infractori. Dacă Poliţia ar trebui să ne apere de hoţi, tâlhari, criminali şi violatori, Protecţia Consumatorului de comercianţi, crâşmari şi lanţuri de hipermarketuri, Consiliul Concurenţei cică-i plătit să ne apere de şmenarii cu gulere albe, care-i buzunăresc pe toţi deopotrivă, constant, continuu şi organizat. Nu există mecanism mai eficient şi mai greu de ţinut în frâu decât cel al complicităţii banksterilor.
Scriu „ar trebui” fiindcă anchetele Consiliului Concurenţei (CC îl vom numi, de acum) se lungesc pe termen nedefinit, durează ani şi se topesc discret în zumzetul altor nenumăratelor mărunţişuri orbitoare, regurgitate şi mestecate de media cu viteza de rotaţie a cuştii unui hamster captiv.
De fiecare dată, este băgat la înaintare Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului, cu aerul lui rezervat, detaşat, si cu mustaţa interbelică. Dă bine ca aspect, aşa că nu mai e necesar să dea şi toate răspunsurile, până la capăt.

Anchete lungi şi discrete

Anchetele CC demarează poticnit şi durează până când nu mai contează. Consemnăm o primă investigaţie de amploare, demarată în iulie 2015 şi finalizată, chipurile, în 2018. Mai mult de trei ani le-au trebuit celor din CC să ajungă la recomandări – fără să aflăm dacă recomandările acestora au şi fost aplicate.
Acum trei ani, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind posibila încălcare a regulilor naţionale şi comunitare de concurenţă de către Media Xprimm şi UNSAR (Uniunea Asigurătorilor şi Reasigurătorilor din România). În timp, ancheta a fost restrânsă la piaţa asigurătorilor de RCA membri UNSAR. Ajunsă la final, ancheta Consiliului Concurenţei propune o amendă de 4% din cifra de afaceri pentru asigurătorii de RCA, membri UNSAR. Ancheta Consiliului Concurenţei a relevat existenţa de practici nesănătoase şi înţelegeri între vânzătorii de RCA pe zona tarifelor de primă. Dacă s-ar fi aplicat propunerea CC, bugetul de stat ar avea de încasat amenzi de peste 50 de milioane de euro de la asigurătorii RCA.
Investigaţia, declanşată din oficiu, avea ca obiect un posibil schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între concurenţii de pe piaţa serviciilor de asigurare. Potrivit surselor, Consiliul Concurenţei s-ar fi pronunţat deja asupra faptelor descoperite în cursul investigaţiei. În ultima etapă ancheta autorităţii s-a restrâns asupra asigurătorilor membri UNSAR în colaborare cu Media Xprimm care practică RCA. Soluţia propusă de Consiliul Concurenţei viza o amendă de 4% din cifra de afaceri a asigurătorilor care vând poliţa RCA şi sunt membri UNSAR. Ridicol este că cel mai mare asigurător de pe piaţa RCA şi numărul unu pe piaţa asigurărilor din România, City Insurance, nu este membru UNSAR, deci nu se va supune acestei decizii.
Investigaţia Consiliului Concurenţei a demonstrat că, toţi abonaţii UNSAR ai Media Xprimm puteau accesa un soft specializat al instituţiei. În baza unui username şi a unei parole, softul respectiv arăta zilnic cotaţiile pentru primele RCA practicate de toţi ceilalţi jucători din piaţă. Metoda de verificare zilnică a preţurilor la poliţele RCA practicate de toţi jucătorii din piaţă poate conduce la o înţelegere în privinţa preţurilor practicate de asigurători, poate conduce la distorsionarea pieţei şi demonstrează clar utilizarea unor practici nesănătoase. La momentul declanşării anchetei, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei declara: „Suspectăm o coordonare a comportamentului între companii pe baza unui schimb de informaţii. Ele aveau acces prin intermediul unei platforme la cifrele de vânzări ale concurenţilor lor – puteau să ştie preţuri, volume, tipurile de clienţi şi produsele, iar acest lucru le permitea să-şi ajusteze comportamentul şi în felul acesta să nu ofere cele mai bune preţuri şi condiţii clienţilor lor. Amenzile pot să ajungă până la maxim 10% din cifra de afaceri sau din valoarea primelor brute subscrise (în cazul asigurătorilor) înregistrate în anul anterior sancţionării. în cazul coordonării, amenda este între 0,5% şi 10%, însă pe instrucţiunile noastre de sancţionare, deci pe legislaţia secundară, vorbim de un prag de pornire de 4%. Dar numai dacă se confirmă.”
E chiar interesant cum ancheta a redus aria de investigaţii doar la cei nouă asigurători care oferă poliţe RCA, iar amenda este cea minimă: de 4% din cifra de afaceri a societăţilor respective. Membre UNSAR şi practicante de poliţer RCA sunt companiile: Allianz-Ţiriac Asigurări; Generali România Asigurare-Reasigurare; Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group; Euroins România Asigurare-Reasigurare; Omniasig Vienna Insurance Group; Groupama Asigurări; Uniqa Asigurări; Grawe România Asigurare. În 2015, când a fost declanşata ancheta, volumului primelor brute subscrise care ofereau RCA era de 6,3 miliarde de euro, circa 1,4 miliarde de lei. Dacă nivelul amenzii a rămas valabil, asigurătorii ar fi trebuit să plătească către bugetul de stat amenzi de 252 milioane de lei, ceva peste 55 de milioane de euro. Dar, la data finalizării investigaţiei, decizia Consiliului Concurenţei nu era încă oficială şi, aşa cum declară surse din interiorul instituţiei, „încă sunt discuţii despre recunoaşterea faptelor, iar finalizarea va fi în toamnă”. Toamna anului trecut, evident – şi încă nicio laudă despre aplicarea efectivă a amenzilor şi bifarea zecilor de milioane de euro la bugetul statului.

Aşa-zişi jurnalişti, codoşii banksterilor

în 27 noiembrie 2017, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate simultane la 25 de bănci, IFN şi asociaţii şi patronate, plus – surpriză în premieră – la o publicaţie economică! Dacă pare uşor de înţeles de ce au fost controlate băncile, ce altă explicaţie ar putea avea descinderea la FINMEDIA SRL, societatea pe care se editează nişte tipărituri interbancare, decât indicii temeinice despre adevăratul rol al acesteia – mijlocirea şi coordonarea fraudei?
CC voia să afle, printre altele, dacă firmele au distribuit informaţii între ele cu privire la poziţiile în piaţă, de natură să distorsioneze concurenţa. Legea Concurenţei interzice practicile prin care agenţii economici şi asociaţiile îşi împart cote de piaţă, ceea ce Consiliul suspectează, printre altele, că s-a întâmplat în acest caz, prin informaţiile despre cotele de piaţă la care au avut acces societăţile. Totodată, Consiliul suspecta şi posibile fixări ale preţurilor la leasing operaţional. Durata anchetei era estimată (cu prudenţă) la circa un an şi jumătate şi se poate încheia cu amenzi de la 0,5% până la 10% din cifra de afaceri, în cazul în care Consiliul stabileşte că legea a fost încălcată.
Investigaţia este similară cu cea derulată de Consiliul Concurenţei în cazul Media Xprimm – UNSAR (asociaţia profesională a societăţilor de asigurare) şi firmele membre, deschisă în 2015, şi care s-a-ncheiat ca-n tren şi-a rămas aşa. Şi în acel caz, Concurenţa suspecta că firmele de asigurare au folosit publicaţia pentru a face schimb de informaţii, în condiţiile în care autoritatea consideră că revista este exclusiv a pieţei, finanţată de firmele de asigurări şi pensii private.

Documente ridicate, e-mail-uri verificate

În cazul Finmedia, compania care editează revista „Piaţa Financiară”, inspectorii au căutat documente referitoare la informaţiile primite de la societăţile de leasing operaţional, în condiţiile în care publicaţia economică realizează topuri trimestriale cu privire la cotele de piaţă pe acest segment. Inspectorii au vrut să afle dacă informaţiile au fost primite direct de la firme sau dacă au venit de la Asociaţia Societăţilor Financiare din România (fost Asociaţie de Leasing Bancar – ALB), iar reprezentanţii publicaţiei au arătat că datele sunt primite direct de la societăţi, spun surse din piaţă. Inspectorii au căutat inclusiv în e-mail-urile trimise de jurnalişti pentru a vedea de unde au venit informaţiile care au stat la baza articolelor, adaugă aceleaşi surse. Bancpost, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank şi Banca Comercială Română sunt enumerate în capul listei de instituţii la care s-au făcut inspecţii. Cele patru bănci fac parte şi din Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), cel de-al cincilea membru fiind ING Bank.
Patronatul Bancar susţine că nici el şi nici Federaţia FinBan nu au printre activităţi politicile comerciale, de risc sau de piaţă specifice entităţilor membre şi că nu solicită şi nici nu centralizează, distribuie sau primesc asemenea informaţii. Reprezentanţii BCR, Raiffeisen Bank şi UniCredit nu au dorit să comenteze, iar cei ai Bancpost nu au putut fi contactaţi.
Adriana Ahciarliu, fost secretar general al ALB până anul trecut, în acest moment acţionar al firmei Diplomat Consult, care organizează evenimente pentru Patronatul Creditului IFN, nu a dorit să ofere detalii cu privire la investigaţia Concurenţei. “Tot ce pot să confirm e că am lucrat pentru unele dintre societăţile investigate”, a recunoscut Ahciarliu.

Cine sunt cei la care s-a descins, inopinat şi simultan

S-au efectuat inspecţii simultane la Bancpost SA, Unicredit Bank SA, Raiffeisen Bank SA, Banca Comercială Română SA, BCR Leasing IFN SA, BRD Sogelease IFN SA, Raiffeisen Leasing IFN SA, Unicredit Leasing Corporation IFN SA, Viva Credit IFN SA, ALD Automotive S.R.L., Arval Service Lease Romania S.R.L., Autotechnica Fleet Services S.R.L., BCR Fleet Management S.R.L., BT Operational Leasing S.A., Leaseplan Romania S.R.L., Porsche Mobility S.R.L., Unicredit Leasing Fleet Management S.R.L., Finmedia S.R.L., Asociaţia Societăţilor De Leasing Operaţional (ASLO), Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Asociaţia Societăţilor Financiare din România (ALB), Federaţia Patronatelor Serviciilor Financiare din România, Patronatul Leasingului şi al Creditului din România şi Patronatul Creditului IFN.
“Monitorizăm permanent această piaţă şi pregătim declanşarea investigaţiei de mai mult timp, iar un rol important l-au avut informaţiile furnizate în luna august de una dintre părţile investigate, care a aplicat la programul de clemenţă”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Deci, cineva din miezul banksterimii a ciripit. Nu, nu fiindcă n-a mai putut dormi de conştiinţă înviată, ci fiindcă denunţătorii au avantaje materiale grase – au şansa chiar să rămână cu banii sifonaţi. Companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
Aparent disparate, cele doua investigaţii-fluviu vizează o realitate cruntă: oamenii de rând sunt spoliaţi perpetuu de toate instituţiile financiar-bancare, într-un mod de neimaginat pentru cetăţenii oricărei alte ţări europene.
CC a publicat, în 2013, concluziile unei anchete pe piaţa serviciilor de plăţi prin carduri care a arătat că românii plăteau, la acel moment, cele mai mari comisioane interbancare din Europa. Consiliul susţinea că intenţionează să afle de ce serviciile bancare sunt mai scumpe decât în alte ţări şi se va uita la conturile curente, credite şi carduri. “Ne uităm la comisioane – să vedem de ce e mai scump decât în alte ţări”, declara Bogdan Chiriţoiu, preşedintele CC, în cadrul unei conferinţe organizate în parteneriat cu Consiliul Patronatelor Bancare.

Dan Manole 25 - ianuarie - 2019

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...