logoImpact EST nr. 844 - 29.10.2020

Au auzit şi chiar îl mai şi văd din când în când nişte persoane care de voie sau de nevoie, trebuie să găsească o ieşire pentru proiectul/afacerea/ratarea/eşuarea unei încercări de reconstituire a unei nave istorice din flota lui Ștefan cel Mare, Pânzarul Moldovenesc. Până una alta, Pânzarul este obiect de ocultism, de interdicţie, de mucles instituţional. O seamă de (i)responsabili căţăraţi pe bugetele publice nu aud, nu văd şi tac cu talent când vine vorba să aflăm unde a eşuat corabia lui Ștefan-un fel de puşculiţă de partid cu 9 miliarde lei vechi în ea. E pe aici, pe dincolo, uite-o de Bobotează, nu e de Ziua Marinei, a fost ruptă la bordaj şi la coaste de maşina gunoierilor de la Ecosalul Ion Ionescu PSD, acum e la reparat la Bazinul Nou, ba nu, e la Șantierul Naval, la, la la şi olala şi hop-ş-aşa. Iată noi poveşti de aiurit/aburit/adormit fraierul comunitar contribuabil şi repede la mânie electorală.

 

Pânzarul, un fel de soft sub dom în parc

Sergiu Dumitrescu, director de Centru Cultural, numit pe linie PSD, practic (dar mai ales teoretic) proprietar şi administrator al bunului de patrimoniu Pânzarul Moldovenesc scoate vorbele cu sila când vine vorba de Pânzar. E o silă conceptuală, programatică, să nu pară (mălăiaţă?) prea uşoară încărcarea sa funcţionărească cu dileme bugetare. „Ăăă, mda, va ieşi de Ziua Marinei. A stat, s-a uscat, a intrat gunoiera în el şi l-a spart. S-a găsit o asociere, s-a votat, s-au angajat că îl repară cei de la Asociaţia IDDD, şi să iasă la Bobotează şi la Ziua Marinei. Au pus ăia la primele reparaţii nişte ghiduri din sticlă, şi a putrezit acolo…De la constructor se trage buba aia. Asociaţia face reparaţii din fonduri proprii, din bani atraşi de ei. Ei vor face studii, vor cerceta zona, vor face cercetare ştiinţifică şi vor întreţine şi nava. Constructorul ar fi cerut bani. Reparaţiile se ridică la 600 de milioane. Au dat jos vopseaua şi trebuie înlocuită şi o parte din structură, că nu s-a rupt numai bordajul…E complicat. Când s-a reparat, au făcut o cămăşuială cu fibră de sticlă, o reparaţie de avarie. Acum e preluat cu contract de asociere de asociaţia IDDD. Nu e aici secretara, că v-aş da o copie a contractului…Dar săptămâna viitoare se poate. Costul total al Pânzarului e cam de 9 miliarde lei. Vor să mărească şi elicea, că era subdimensionată, să mărească şi motorul…Se implică Florentin Sgrumala, proiectantul iniţial. El dă soluţiile tehnice. Pânzarul trebuia să aibă un ciclu apă-uscat, vara pe apă, iarna scos, protejat la un doc…Depozitarea la Pescării, la Muzeul Navigaţiei este o poveste. Pescăriiile sunt proprietate privată, trebuia cumpărat de Primărie…Dar Primăria n-are sediu, deci…Se putea pune Pânzarul pe o platformă la Parcul de Soft, sub o cupolă de ceva… aduceam şi făceam un dom, făceam şi nişte expoziţii cu tematică marinărească, lumea se uita la el, făcea fotografii. Astăzi se poate face, nu e piramida de la Luvru, e o cupolă de sticlă… Trebuie proiect, trebuie buget, cineva trebuie să fie de acord…

 

Nişte băieţi tâmpiţei aveau o corabie şi au lovit-o cu o gunoierniţă

Viorel Ariton, preşedinte al Asociaţiei „Institutul de Dezvoltare Durabilă a Dunării” este mult mai concret şi mai deschis, când vrem să vedem pe ce s-au dus o groază de bani publici. Are Pânzarul în custodie de doi ani şi este convins că corabia are destin cultural, chiar dacă e conceput doar în dimensiunea sa festivistă şi cam butaforică. „Nava s-a deteriorat şi în apă, şi pe mal. După Boboteaza din 2012, am preluat nava în concesiune, de la armatorul Centrul Cultural, pe un proiect. Motorul era funcţional, aparatura de navigaţie era bună, dar apa se infiltra deja în 2011, când am ieşit cu nava pe Dunăre. Am făcut câteva trasee, la Cotul Pisicii, la Portul Mineralier. Împreună cu prof Haralambie Beizadea, încercam să vedem cam ce soluţii găsim. A fost clar că trebuia dusă în reparaţii capitale. Era prima corabie lovită de un camion. Ha, ha! E clar că iarna trebuie andocată, trebuie protejată. Expertul Beizadea a propus o combinaţie de file de bordaj din lemn de stejar fixate cu răşini epoxidice. Sunt tehnologii noi. Constructorul a greşit, apa s-a infiltrat şi a putrezit lemnul din interior. Proiectele culturale destinate Pânzarului au fost uitate, dar vrem să le continuăm. După Bobotează, vrem să revenim, vrem să implicăm velierul în trei acţiuni. Prima ar fi festivalul velierelor mici de la Dunji Milanovac, în Serbia, mai sus de Turnu Severin, unde avem un partener de proiect. Acest proiect este finanţat de Guvernul german, în cadrul unui centru înfiinţat pentru dezvoltarea turistică de-a lungul Dunării. Încercăm să realizăm o infrastructură turistică în Balta Brăilei, şi să promovăm zona în mod serios, cu Pânzarul. E o navă vedetă, atrage privirile, dar sperăm că pentru Balta Brăilei să facem şcoală, pentru tineri elevi şi studenţi. Este velier, deci poate fi navă şcoală. Simbolic şi educativ, are potenţial. Cum vom recupera costurile? Evident, nava trebuie să aibă echipaj, şi imediat vin costurile de întreţinere. Este un cerc vicios. Am speranţa că proiectul cu turismul în Balta Mică a Brăilei, pe care îl terminăm în septembrie, va convinge partenerul german de valoarea navei, ca instrument pentru activităţi turistice. Mă aştept să obţin finanţare pentru un proiect care să vizeze nava direct-bani pentru întreţinere minimală şi pornire activităţi turistice de autoîntreţinere a corabiei. Exploatăm simbolul, şi nu neapărat reconstituirea fidelă a corabiei lui Ștefan. Fidelitatea reconstituirii implică cercetători şi istorici, ar trebui căutaţi, s-ar putea să nu-i găsim. Facem compromisuri care să ducă la soluţia optimă pentru Pânzar. Poate să pară un kitsch dotarea cu instrumente de navigaţie sigură, dar fără respectarea standardelor nu am putea s-o scoatem pe apă. Tarifele pentru ofertele de servicii le regândim, nu prea înalte, ne consultăm cu centrul Cultural. Costurile de refacere nu sunt prea mari. Au fost 50 000 de lei până acum. Am luat nava în custodie pentru cinci ani. Au trecut doi, în ianuarie 2014 o s-o avem gata, va participa la Bobotează şi apoi, în martie plecăm pentru turism în Balta Mică a Brăilei şi la Donji Milanovac, nu departe de capul lui Decebal sculptat în stâncă. Vom începe participări şi la concursurile de veliere. Poate chiar marele concurs de veliere de la Veneţia. E o problemă transportul până acolo. Pe mare ar fi temerar… Am rezerve, sunt de fapt ale specialiştilor, că nu ar naviga pe mare…Este doar un simbol, are un caracter butaforic, n-o putem angaja la sarcini care să-i depăşească condiţia de navă-simbol. Poate că o navă mai bună poate fi construită ulterior. Dacă piaţa turistică ar cere astfel de ambarcaţiuni… De fapt sunt convins că aşa va fi. Am putea iniţia între Galaţi şi Brăila cursa de canotaj academic dintre cele două universităţi, iar Pânzarul ar fi o vedetă.”

Silviu VASILACHE 30 - august - 2013

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Două inculpate au f

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul ...

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...

Farmaciile şi fieru

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit ...