logoImpact EST nr. 844 - 28.10.2020

El merita un 20 de ani ca popa, pentru subminarea economiei naţionale

Dintr-un rulaj de 80 milioane de euro pe bursă, şi-a tras 20 milioane de euro

 

Bineînţeles că nu este cazul să lovim într-un om căzut la o datorie de şase ani de puşcărie cu executare, dar Cătălin Chelu s-a îndepărtat de mult timp de această condiţie, el devenind un zeu al banului, bine şcolit pe băncile lui Sorin-Ovidiu Vântu, căruia i-a devenit repede şi profesor, lecţiile sale despre tranzacţiile bursiere pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) – Rasdaque fiind predate de către Chelu pe postul TV Money Chanal, patronat la începuturi de acelaşi Vântu.

Cândva, dinainte de anul 2000, l-am întrebat pe Cătălin-Constantin Chelu (C.C.C.), când cumpăra fabrici şi uzine de pe întreg cuprinsul patriei ca pe seminţe, când se va opri din acumulările cantitative, pentru a-şi da răgazul transferării acestora în zona calitativă. Mi-a răspuns că nu-l va interesa niciodată componenta calitativă a acumulărilor, ci doar cea cantitativă. Drept pentru care şi-a tras în portofoliul său personal sau prin cei vreo 15 interpuşi de mare încredere, circa 170 de sereleuri şi vreo zece organizaţii nonguvernamentale şi nonprofit (ONG).

Ehei, şi la cât de multe zeci de fabrici şi uzine a lichidat Grupul Infracţional Chelu (GIC), prin devalizare în interes personal şi de grup, putea să-şi ia zeci de ani de puşcărie pentru acuzaţia de subminare a economiei naţionale, nu să pice ca un găinar, ca un banal şpăguitor, motiv pentru care şi-a luat un fleac de şase ani de puşcărie…

 

Dosar tranşat în şapte zile de două judecătoare!

Magistraţii Alexandru Mihai Mihalcea şi Camelia Bogdan au intrat în dosarul „Mită la MAI” pe 1 septembrie 2014. Cei doi judecători au respins la acel termen cererile avocaţilor şi au decis că rămân în pronunţare pentru termenul din 8 septembrie 2014.

Iată soluţia pe scurt dată de către judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, postată pe Portalul Justiţiei:

“Soluţia pe scurt: d.p.948/A-In baza art. 421 pct. 2 lit. a ) C.p.p. admite apelurile formulate de apelantul Parchetul de pe lângă Î.C.C.J – D.N.A. şi apelanţii inculpaţi Chelu Cătălin Constantin, Badea Ştefan Nitache, Bunu Antonel Cristi şi Constantinescu Gabriel împotriva sentinţei penale nr. 877/F/12.10.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti. Desfiinţează în parte sentinţa penală nr. 877/F/12.10.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti şi rejudecând:

I. In baza art. 255 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen.condamnă Chelu Cătălin Constantin la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare. În baza art. 71 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit a) teza a II a şi lit. b) Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale. În baza art 65 alin 1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev de art. 64 lit a) teza a II a si lit. b) Cod penal din 1969 şi dreptul de a mai ocupa vreo funcţie în cadrul vreunei societăţi comerciale pentru o durată de 5 ani. În baza art. 6/1 al 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen. condamnă Chelu Cătălin Constantin la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare. În baza art. 71 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit a) teza a II a si lit. b) Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 al 1 Cod penal din 1969 interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit a) teza a II a şi lit. b) Cod penal din 1969 şi dreptul de a mai ocupa vreo funcţie în cadrul vreunei societăţi comerciale pentru o durată de 5 ani. În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani, sporită cu 1 an, inculpatul executand in final o pedeapsă rezultantă de 6 (sase) ani închisoare. În baza art. 71 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit a) teza a II a si lit. b) Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 35 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. aplică pe lângă pedeapsa principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit a) teza a II a si lit. b) Cod penal din 1969 si dreptul de a mai ocupa vreo funcţie în cadrul vreunei societăţi comerciale pentru o durată de 5 ani. In baza art. 422 C.p.p. raportat la art. 88 Cod penal din 1969 deduce din pedeapsa durata reţinerii şi a arestului preventiv de la data de 20.11.2010 până la data de 11.02.2011.

II. În baza art. 26 Cod penal din 1969 rap. la art. 255 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen condamnă inculpatul Badea Ştefan Nitache la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare. În baza art. 71 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit a) teza a II a si lit. b) Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 al 1 Cod penal din 1969 interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit a) teza a II a si lit. b) Cod penal din 1969 şi dreptul de a mai ocupa vreo funcţie în cadrul vreunei societăţi comerciale pentru o durată de 5 ani. În baza art. 422 C.p.p. raportat la art. 88 Cod penal din 1969 deduce din pedeapsă durata reţinerii şi a arestului preventiv de la data de 20.11.2010 până la data de 11.02.2011.

III. În baza art. 26 Cod penal din 1969 rap. la art. 255 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen condamnă inculpatul Bunu Antonel Cristi la pedeapsa de 6 (sase) luni închisoare. În baza art. 71 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit a) teza a II a si lit. b) Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 81 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen dispune suspendarea executării pedepsei principale şi a pedepselor accesorii pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni stabilit în condiţiile art. 82 Cod penal din 1969. Pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 Cod penal din 1969. În baza art. 422 C.p.p. raportat la art. 88 Cod penal din 1969 constată că inculpatul a fost reţinut şi arestat în cauză de la data de 20.11.2010 până la data de 11.02.2011.

IV. În baza art. 26 Cod penal din 1969 rap. la art. 255 Cod penal din 1969 raportat la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 5 C.pen condamnă inculpatul Constantinescu Gabriel la pedeapsa de 6 (sase) luni închisoare. În baza art. 71 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit a) teza a II a si lit. b) Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 81 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen dispune suspendarea executării pedepsei principale şi a pedepselor accesorii pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni stabilit în condiţiile art. 82 Cod penal din 1969. Pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 Cod penal din 1969. În baza art. 422 C.p.p. raportat la art. 88 Cod penal din 1969 constată că inculpatul a fost reţinut şi arestat în cauză de la data de 20.11.2010 până la data de 11.02.2011. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr. 877/F/12.10.2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti. în temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică azi, 08.09.2014.

Document: Hotărâre 08.09.2014”.

 

Ehei, iată un exemplu de celeritate greu de atins, mai ales într-o republicuţă îmbâcsită ca a nostră, başca întinsă pe trei judeţe.

 

Şpaga la chestorul şef Fătuloiu, o şesime de fleac!

Cătălin Chelu, dimpreună cu câţiva locotenenţi, gradaţi în rele de către acelaşi CCC, au fost trimişi în judecată de către procurori ai DNA-Structura Centrală, încă din anul 2010 sub acuzaţia de dare de mită şi cumpărare de influenţă, pe motiv că i-ar fi promis fostului secretar de stat din MAI, chestorul şef Dan Fătuloiu, un milion de euro pentru ca acesta „să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale, având ca obiect infracţiuni comise de către Chelu Constantin Cătălin şi persoanele apropiate acestuia* ….

Totul s-a sfârşit în parcarea MAI, chestorul Fătuloiu denunţând şpaga, care de la un milion de euro a ajuns la 210.000 de lei (circa 50.000 de euro) şi o promisiune de 300.000 de euro, sume pentru care a fost instituit sechestru asigurător pe conturile şi bunurile imobile ale lui CCC. Dar, ce a voit GIC de la Fătuloiu? Păi o intervenţie pe lângă conducerea SC Hidroconstrucţia SA pentru a înlesni Grupului înregistrarea oficială în evidenţele Registrului Comerţului ca acţionar al acestei companii, pasul următor fiind după reţeta patentată de către CCC: căpuşarea, stoarcerea de lichidităţi, până la lichidare, căci omul său de casă, lichidatorul judiciar Sorin Panaite avea-are mare nevoie de carne de tun.

 

DIICOT îl acuză de prejudicii de 20 milioane de euro

Pentru CCC şi GIC, toboganul va începe să se încline de-abia de acum încolo, până va sări şi de unghiul dreptunghic. CCC, cunoscut şi ca pasăre de noapte, un adevărat stâlp şi finanţator al marilor şi micilor cazinouri, este acuzat într-un dosar instrumentat de către DIICOT-Structura Centrală (noi la Galaţi nu avem DIICOT şi DNA pentru cei trei-patru inşi, care dimpreună cu grupurile infracţionale create au acaparat şi lichidat întreaga economie şi întregul comerţ ale judeţului Galaţi) că împreună cu mama sa, Doina-Liliana Rîmar, şi soţul acesteia, dimpreună cu alte 12 persoane care au aderat la GIC au creat un prejudiciu de 20 milioane de euro. Acesta a rezultat din tranzacţii bursiere în valoare de 80 milioane de euro, tranzacţii cu acţiuni pe piaţa de capital prin BVB – Rasdaque, făcute, conform procurorilor DIICOT, prin eludarea legilor şi dispoziţiilor care reglementează astfel de operaţiuni.

Acţiunile au fost tranzacţionate între 2001 şi 2008 şi au fost achiziţionate prin intermediul unei singure case de brokeraj, titlurile emise de SIF-uri fiind în valoare de 780.000.000 de lei, din care s-au încasat dividende de 76.000 de lei şi s-au retras din conturi 154.000.000 de lei.

Dar, pentru a ţese întreg acest păienjeniş întins pe toată harta României, GIC a creat un număr de 170 de sereleuri şi vreo 10 ONG-uri.

El este acuzat că a delapidat societăţile controlate, dispunând în mod nelegal de lichidităţile acestora.

Vom reveni.

Grigore CORBU 12 - septembrie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Două inculpate au f

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul ...

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...

Farmaciile şi fieru

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit ...