logoImpact EST nr. 784 - 18.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Justiţia este plină de erori judiciare, dar reaua-credinţă şi grava neglijenţă nu sunt amendate conform legii

Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a lansat către presă un comunicat, pe care îl vom cita integral, care are menirea să strice sărbătorilor multor procurori şi judecători pe care legea nu-i atinge pentru erorile judiciare comise cu voie sau fără de  voie, malpraxis-ul nefuncţionând în Justiţie nici măcar aşa, la limita bunului simţ, ca în medicină. Sigur că magistraţii şi-ar îndeplini misia sub presiune ştiindu-se cu sabia dreptăţii, transformată în a lui Damocles, deasupra capului. Dar nici să se ocupe doar de talciocărit dreptatea, doar pentru faptul că erorile vor fi plătite, nu personal, ci la grămadă, din banul contribuabililor. Iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin cele două inspecţii ale sale (pentru procurori şi pentru judecători), ar face bine să nu mai fie doar cupola magistraţilor pe vreme de ploaie cu fărădelege, un sindicat-cloşcă a puilor ei  –  ci o instituţie care să cureţe sistemul, să-l primenească, să-i redea prestigiul de elită a statului de drept şi a societăţii, pentru a putea înainta fără ruşine de trecut în faţa Justiţiabililor.

 

Degeaba, între 1997 şi 2007 au fost dese întâlniri între magistraţii din România cu magistraţi-profesori din ţări ca Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, degeaba s-a conferenţiat, s-au predat cursuri, s-a vorbit despre UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE, că la noi nu a prins rădăcini, dreptatea fiind expusă unor factori exteriori  probelor şi documentelor din dosare şi rechizitorii.

Constituţia, amendabilă, oho!, dar aşa cum este acum în vigoare, spune, fără echivoc, la Art. 52, alin. 3, următoarele: “Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică – Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. “

Şi acum, redăm comunicatul Facias.

“FACIAS atrage atenţia asupra faptului că un nou legislativ trebuie să aibă printre priorităţi şi necesitatea adoptării unei legi de responsabilizare a magistraţilor.

Un astfel de act normativ se impune a fi adoptat într-un stat în care magistraţii nu răspund nici pentru deciziile pe care le iau cu rea-voinţă sau din grava neglijenţăMai mult, Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară funcţionează mai curând ca un sindicat şi nu ca un organ de control, iar plata pentru erorile judiciare se face de la bugetul de stat, din buzunarul fiecărui contribuabil.

Instituţiile din sistemul judiciar nu au reuşit niciodată să se pună de acord asupra unui mecanism prin care judecătorii şi procurorii să răspundă material or disciplinar pentru situaţiile în care pronunţă condamnări fără probe sau hotărâri contrare legii.

Orice condamnare fără probe este inacceptabilă într-un stat de drept. Nu contează numele sau calitatea inculpatului. Dacă nu sunt probe, nu trebuie să existe condamnări. Un judecător care, din rea-credinţă, sub presiunea unor factori de influenţă sau din gravă neglijenţă condamnă fără probe, trebuie să răspundă profesional, civil si penal.

Erorile judiciare au consecinţe deosebit de grave şi ireversibile asupra vieţilor celor implicati. Dovada o constituie cazuri precum “Ţundrea”, „Mihai Moldoveanu” sau „Constantin Răuţă”. Acestuia din urmă, în anul 2008, i-a fost menţinută o condamnare cu pedeapsa cu moartea pronunţată în timpul regimului comunist.

 

Să copiem Franţa şi la sancţiuni!

o ţară care din punct de vedere al modului de organizare a sistemului judiciar este cea mai apropiată de România, eroarea judiciară şi condamnarea fără probe din cazul “Outreau” a determinat Parlamentul să pună în dezbatere trei legi dure de responsabilizare a magistraţilor, iar un judecător a fost audiat de către o comisie a Legislativului.

Cele trei propuneri ale executivului pentru reformarea sistemului judiciar vizau întărirea măsurilor disciplinare contra magistraţilor, stabilirea modului de intrare şi pregătire a acestora în magistratură, şi, mai ales, înfiinţarea instituţiei “Mediatorul Republicii’, care să primească de la cetăţeni plângerile contra magistraţilor şi să decidă, chiar şi peste capul ministrului justitiei (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu acţiuni disciplinare), trimiterea în judecata disciplinară a unui judecător sau procuror.

În acelaşi timp, în Belgia, controlul judiciar este asigurat de către Consiliul Superior al Magistraturii, format din 22 de judecători şi 22 de persoane civile (avocati, profesori universitari, societate civilă) şi de către Consiliul Naţional de Disciplină, un organ similar Inspecţiei Judiciare de la noi.

În ultimii ani, în România, CSM a preluat mai toate atribuţiile ministrului, instituţia garant al independenţei justiţiei devenind, de departe, Consiliul cu cele mai mari atribuţii din Europa. Rezultatele lasă însă de dorit. Justiţia română e plină de erori judiciare, pe care Inspecţia CSM nu le sancţionează, deşi în lege s-a prevăzut reaua-credinţă şi grava neglijenţă şi exista cazuri de condamnare a României la CEDO, pentru culpe ale unor magistraţi.”

Gelu CIORICI 21 - decembrie - 2012

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...