logoImpact EST nr. 787 - 15.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Manipulare mai a drakului cu privire la sediul actual, trecut sau viitor al Primăriei, mai rar ne-a fost dat să vedem de-a lungul timpului. Şi aceasta cu ajutorul nemijlocit al „colegelor” noastre ziarizde cu „poala lungă şi…..”, care tot răspund la butoane, zgâriind coala de hârtie, întru prostirea populimii gălăţene. Şi acum o să vă spunem noi ceea ce se omite cu bună ştiinţă, pregătind confuzia şi neştiinţa luării unei decizii corecte şi aducătoare de folos, fără prea mulţi bani. Astfel, cei care fiind urmaşi de drept au cerut restituirea proprietăţii, au făcut-o absolut în mod legal, obţinând acest lucru în justiţie, după aproape zece ani de bătălie, cu „n” procese, documente, mult timp şi multă cheltuială. Toate acestea, din auza, în primul rând fostului Primar Nicolae, dar şi city managerului Popa, care nu au vrut sub nici o formă să aplice legea, îndoctrinaţi de vechiul regim comunist, acuzând mereu nedreptatea legilor în domeniu, privind cu jind, invidie şi ură la cei care revendicau. Da, dar numai la unii, adică la cei care nu puneau botul la şmen, la cei care nu acceptau să intre în fabrica de tocat, pusă bine la punct de Mitică Budescu, Gurzu Angheluţă etc. Dar, să revenim. Moştenitorii ăştia ai Primăriei au fost şicanaţi, dispreţuiţi, batjocoriţi, ţinuţi pe la uşi, sfidaţi, umiliţi, cum rar s-a mai văzut, de către cei doi satrapi pomeniţi mai înainte. Ce nu se vrea a se spune e că proprietarii au fost întotdeauna de bună credinţă, nedorind procese interminabile cu autoritatea administrativă locală, venind cu propuneri de-a dreptul uluitoare, spunând mereu, mereu că nu vor să se încontreze cu Primarul, cu Popa, cu Consiliul Local şi tot aşa. Când s-au realizat cele două evaluări independente, plătite fiecare în parte, diferenţa a fost doar de două sute mii euro, la cele aproximativ cinci  milioane de euro. Ca să scurteze lucrurile, să se păstreze o relaţie amiabilă, să dea dovadă de buni gălăţeni, proprietarii au propus ca suma să fie diminuată la trei  milioane euro, dacă se plăteşte o dată sau chiar în rate la care să se adauge dobânda corespunzătoare. Nu s-a vrut nici aşa, s-a tărăgănat şi punerea în posesie, peste limitele admise de lege, pentru cei doi capi ai Primăriei neexistând decât atitudinea de vătafi pe moşia lor (moşia fiind populimea galaţiului). Întotdeauna s-a avut grijă să se prezinte ca principală revendicare şi proprietate numai clădirea actuală a Primăriei, nu şi celelalte anexe şi, ce-i mai important,  aproximativ  4000 mp teren din jurul acesteia (de la parcul cu leoaica şi până la blocul din stânga, fostul Master). Ei! Acum în timp de criză şi tot pare un fleac trei milioane de euroi, luând în calcul clădirile şi terenul pe care poţi construi tot ceea ce vrei, în buricul târgului. Încăpăţânarea, prostia, lăcomia şi  aroganţa celor doi gropari ai Galaţiului, numiţii Nicolae şi Popa, ne-au făcut pe noi gălăţenii să plătim din buzunarele noastre sparte şi goale până acum şi în perioada următoare, aproximativ un  milion de euro, numai daune interese pentru întârzierea punerii în posesie, pentru neplata drepturilor de chiriaş în mod corespunzător, pentru întârzieri de tot felul, cheltuieli de judecată etc etc. Deci, dragi gălăţeni, din visteria Primăriei, atât bănet pleacă de aiurea, iar cei doi nu dau samă, de averea consilierilor nu se atinge încă nimeni, iar noi plătim în numele acestor netrebnici, golani şi mâncători de rahat. În legătură cu imobilul Primăriei din Domnească – fost sediu Regionala CFR – acesta a fost pierdut intenţionat, tot pe prostie, neştiinţă, rea voinţă, care în orice ţară civilizată se sancţionează cu PUŞCĂRIE, numai la noi NU. Acum doi ani, întreaga poveste a acestuia a fost dată în vileag de un gălăţean interesat, şef la IMM-urile locale, care a pus la dispoziţia Primarului şi a presei o mapă  cu documente strânse cu grijă şi trudă de pasionatul documentarist în istoria oraşului, Costel Gheorghiu.  Din investigaţiile noastre, reiese că s-a venit cu propunerea redeschiderii procesului, pe implicarea societăţii civile  etc, răspunsul lui Nicolae fiind că „hotărârea judecătorilor a fost o decizie politică şi că nu e cale”, toată povestea rămânând moartă până în zilele noastre.

Şi uite-aşa am avut noi norocul, gălăţenii, să ne căptuşim la conducerea oraşului, de o bună bucată de timp, de NULITĂŢI. Şmekerii ăştia visând clădiri impunătoare, sedii megalomanice, noi, din aluminiu şi sticlă, cu parandărătul  la realizarea investiţiei.

Titi Chioru 28 - septembrie - 2012

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”