logoImpact EST nr. 755 - 14.12.2018

Şase procurori şi-au depus candidatura pentru a ocupa funcţia de procuror-şef al DNA

Cu câteva ore înainte să cadă cortina erau patru, dar încă doi au apărut parcă de nicăieri – cu un picior în uşă (s-o ţină întredeschisă) şi cu un umăr proptit în dulap, să nu iasă la interviu scheleţii împinşi acolo, tocmai în frântura de timp rămasă.
Ultimii doi candidaţi – Adina Florea şi Sorin Armeanu – şi-au depus dosarele în ultima zi, cu câteva ore înainte de expirarea termenului limită.
Candidaturile depuse până la data de 24 august 2018, ora 16,30, la Ministerul Justiţiei pentru selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt Paula – Nicoleta Tănase, Nicolae Lupulescu, Gabriela Scutea, Andrei Bodean, Adina Florea Şi Sorin Armeanu, au anunţat, vineri, reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Insectarul cu candidaţi!

Gabriela Scutea este fost procuror general adjunct al României şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Procurorul Gabriela Scutea de la Parchetul Curţii de Apel Braşov a fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei (ianuarie 2016), anterior fiind Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.
În perioada mai – august 2013 a fost consilier al procurorului general la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Între noiembrie 2006 – mai 2013 a fost adjunct al procurorului general Laura Codruţa Kovesi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, responsabil pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit. Anterior, a fost procuror la Braşov.

Andrei Bodean are 38 de ani şi este procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa.
El a instrumentat mai multe dosare vizându-l pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. De altfel, dosarul în care Constantinescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciul în cazul Centrului Militar Zonal a fost instrumentat de Andrei Bodean.

Paula Tănase are 47 de ani şi este procuror la Parchetul Curţii de Apel Galaţi. Anterior, începând cu 2009, a lucrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi.
În perioada 2007-2009, Paula Tănase a fost procuror al Secţiei judiciar-penale din cadrul aceleiaşi instanţe, iar în perioada 2006 – 2007, procuror la Secţia urmărire penală la aceeaşi instanţă. Ea a intrat în magistratură în 1996, ca procuror stagiar la Parchetul Judecătoriei Galaţi, după ce a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi, cu media 9,46. Paula Tănase scria despre ea, în anul 2012, că deşi au existat perioade în care a instrumentat şi o mie de dosare pe an, avea „stoc zero de la o săptămână la alta” şi nu a avut „nicio restituire sau achitare în soluţiile de trimitere în judecată dispuse”. Ea a candidat şi în 2012 pentru conducerea DNA.

Nicolae Lupulescu are gradul de general-maior şi este procuror la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a fost detaşat la Ministerul Apărării Naţionale, în martie 2016, pentru o perioadă de trei ani, prin Hotărârea CSM nr. 148/ 2016. Lupulescu a candidat, în martie 2015, pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, alături de Ioana Albani, Daniel Horodniceanu, Giorgiana Hosu, Adrian Glugă şi Cătălin Borcoman.

Proceduri

În perioada 3-5 septembrie, candidaţii vor susţine interviul cu ministrul Justiţiei, iar în 6 septembrie ar urma să fie anunţate rezultatele selecţiei.
Propunerea/ propunerile ministrului justiţiei va fi/ vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui, în vederea numirii în funcţia de conducere.
Ministrul Justiţiei, Todorel Toader, declara că aşteaptă de la candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie un plan managerial care să conţină starea actuală a DNA, măsurile de îmbunătăţire a activităţii şi un grafic privind realizarea măsurilor.
„Un program managerial obligatoriu trebuie să cuprindă radiografia autorităţii DNA, obligatoriu trebuie să cuprindă măsurile şi graficul de realizare a respectivelor măsuri. Nu poţi face o chestiune descriptivă ce este DNA şi cât de bine a funcţionat el”, afirma Toader.
El susţinea că exact acest lucru le-a lipsit celor patru candidaţi care au susţinut interviul pentru acest post.
Cei patru candidaţi pentru postul de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost Florentina Mirică, procurorul şef al Serviciului combatere a corupţiei în justiţie din DNA, procurorul şef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul şef al Secţiei judiciare penale din DNA, Elena Grecu şi Cristian Lazăr, adjunctul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prima selecţie pentru postul de procuror-şef al DNA a început în 9 iulie, imediat după anunţul privind semnarea decretului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

Candidatul numărul unu – cronologic şi moral: procurorul Paula Tănase

În lupta pentru postul de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a intrat şi o gălăţeancă: procurorul Paula Nicoleta Tănase, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi. Magistratul are peste 20 de ani de experienţă profesională şi îşi doreşte să schimbe sistemul juridic din România.
În vârstă de 46 de ani, Paula Tănase a intrat în magistratură în 1996 şi a mai candidat, fără succes, pentru şefia DNA în 2012, pe când era procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi. La acea vreme, Paula Tănase a instrumentat dosare ce vizau magistraţi, poliţişti, politicieni şi oameni din servicii, acuzaţi că ar fi obţinut ilegal locuinţe sociale în centrul oraşului Galaţi.
Paula Nicoleta Tănase afirmă că a intrat în lupta pentru şefia structurii centrale a DNA pentru a produce o schimbare. Lupta politică de la nivel înalt nu o interesează pe Tănase, care susţine că are curajul să intre într-o astfel de competiţie pentru că îşi doreşte independenţa reală a procurorilor.
„Dacă un procuror nu reuşeşte să determine, timp de şase ani şi jumătate, aflarea adevărului într-o speţă în care există date certe şi verificate, îmi pun întrebarea – ce poate face un contribuabil care s-ar afla într-o asemenea situaţie? Dau ca exemplu acestă speţă pentru că este una de mare corupţie, în care sunt implicaţi magistraţi. Din moment ce se întâmplă astfel de lucruri, înseamnă că sistemul judiciar nu este funcţional şi principiile de drept sunt profund lezate. E nevoie de o schimbare pe care o poate face doar un om onest, puternic, incoruptibil, pe care nimeni şi nimic nu îl poate opri în aflarea adevărului”, a declarat Paula Nicoleta Tănase.
Magistratul Paula Tănase a terminat Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi în anul 1996. Imediat după absolvire a susţinut şi promovat prima, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, examenul de admitere în Ministerul Public, pe regiunea Moldova.
În 1998, după doi ani de stagiatură şi susţinerea examenului de definitivat, Paula Tănase a activat ca procuror de urmărire penală si criminalistică la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi. Din 2002, magistratul s-a ocupat, până în 2005, de anchetarea accidentelor mortale de muncă produse pe raza judeţului Galaţi şi de efectuarea activităţii de urmărire penală la Parchet. Pentru activitatea şi rezultatele sale, Paula Tănase a fost răsplătită, în 2004, cu Meritul Judiciar.
Pasiunea pentru meserie şi-a spus cuvântul, magistratul ocupându-se, timp de un an, atât de urmăriri penale, cât şi de sectorul judiciar. În 2006, în urma unui examen, a promovat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, unde s-a ocupat de foarte multe dosare.
Din 2009, magistratul a început să se ocupe de dosarele de corupţie ajunse la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi. În cei peste 20 de ani de activitate, nu a avut nicio restituire sau achitare în soluţiile de trimitere în judecată dispuse. Magistratul a mai spus că a avut perioade în care a soluţionat peste 1.000 de dosare, cu „stoc zero” de la o săptămână la alta.
Paula Tănase a avut în lucru mii de dosare, printre inculpaţi numărându-se politicieni şi oficialităţi din administraţia publică, poliţişti prinşi în flagrant în timp ce luau mită, ofiţeri de la serviciul de permise auto şi chiar colegi de breaslă.

Iată câteva repere dintr-un foarte condensat rezumat profesional, asupra căruia vom reveni, pe larg, în următoarea ediţie:
– Judecătoarea Mariana Ghena a fost aleasă, la 6 ianuarie 2017, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceasta a fost anchetată în trecut pentru o afacere imobiliară, dar dosarul a fost preluat de DNA de la Parchetul Tribunalului Galaţi, care a dispus neînceperea urmăririi penale.
Ancheta a fost declanşată de procurorul Paula Tănase, în perioada în care era procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi (2007). Acţiunea procurorului Paula Tanase a fost obstrucţionată; magistraţii şi poliţiştii asupra cărora planau acuzaţii de fals în declaraţii au scăpat în cele din urmă de acuzaţia că au beneficiat de locuinţe sociale, deşi mai avuseseră locuinţe proprietate pe care le vânduseră şi dăduseră declaraţii pe proprie răspundere că nu au mai deţinut nicio proprietate.
– „MAGISTRAŢII ONEŞTI VOR RĂSPUNDERE” – Procurorul Paula Tănase, vicepreşe­dinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, saluta iniţiativa Ministerului Justiţiei de a se introduce obligativitatea statului de a iniţia acţiuni în regres: „Reputarea de către magistrat a doua condamnări la CEDO sau erori judiciare ar trebui să conducă la excluderea din sistem… numărul repetat de achitări imputabile trebuie să conducă la retrogradarea celor răspunzatori. Cei care îşi cunosc şi respectă profesia, nu au motive de îngrijorare”.
„Soluţia de trimitere în judecată, rechizitoriul prin care un procuror trimite în judecată pe cineva fără să existe probe sau sunt insuficiente pentru a fundamenta o trimitere în judecată şi se soldează cu achitarea… Această achitare înseamnă un destin distrus, perspectiva de avea o viaţă normală. Răspunde cineva? Nu răspunde nimeni”.
– Procurorul Paula Tănase a devenit ţinta sistemului ticăloşit din Ministerul Public când a vrut să ceară arestarea a trei ofiţeri DGIPI care vorbeau pe telefon cu poliţiştii pe care ii „filau” pentru aranjarea examenelor de permise auto. Dosarul i-a fost luat din dispoziţia conducerii PICCJ. Paula Tănase a sesizat DNA despre presiunile la care a fost supusă de şefi din servicii şi de prim procurorul PT Galaţi – Emilia Negraia.

„Bucureştiul vrea linişte”

Mai mult decât şocantă este o conversaţie, înregistrată, între omul de afaceri Răzvan Dimoftache şi fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. În timpul acestei discuţii, Răzvan Dimoftache ii reproşează procurorului că plângerea făcută de el împotriva adjunctei sale Adina Florea nu este lucrată.
La data de 01.11.2016, Răzvan Dimoftache a formulat o plângere împotriva procurorului general Adina Florea precum şi a poliţistului de caz Toni Nedelea, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de cercetare abuziva şi mărturie mincinoasa, înaintată către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă un procuror şef de secţie din cadrul acestei unităţi de parchet a găsit de cuviinţă să trimită plângerea înapoi, către Parchetul Curtii de Apel Constanţa – în data de 18.11.2016 – adică la aproximativ două săptămâni de la formulare, cu tot cu timpul pierdut pe drum a corespondenţei. (Adică, acel procuror şef secţie din Parchetul General, în loc să facă cercetări, se spală pe mâini şi trimite plângerea la Constanţa – ca aceasta să fie cercetată exact de cea acuzată sau de colegii acesteia.)
La Parchetul Curţii de Apel Constanţa stă înghesuită în sertarele instituţiei, până ce Răzvan Dimoftache se întâlneşte cu procurorul general, şeful Adinei Florea şi îi reproşează că o „acoperă” pe aceasta, refuzând să dea curs plângerii sale penale, aşa cum era normal. Surprinzător, după discuţia dintre Dimoftache Răzvan şi procurorul general Gigi Ştefan Valentin, de teamă că ţinea în casă o bombă cu ceas, acesta din urmă o trimite iarăşi la Parchetul General, învederându-i acest fapt lui Dimoftache printr-o adresă, în data de 18.08.2017.
Practic, o plângere argumentată cu dovezi clare ale vinovăţiei procurorului general Adina Florea este plimbată între Parchetul General şi Parchetul Curţii de Apel Constanţa. Toate acestea cu scopul de a proteja magistratul corupt.
Ceea ce este însă de-a dreptul şocant, este faptul că (în timpul discuţiilor si urmare a reproşurilor lui Dimoftache) procurorul general Gigi Ştefan Valentin îi arată acestuia că se teme să o cerceteze pe Florea, făcând referire la un dosar care se afla în lucru la Bucureşti, respectiv la DNA Bucureşti (care şi acela este ţinut în sertare) exprimându-se textual: “Bucureştiul vrea linişte”.
În acel dosar – nr. 201/P/2016 – este reconfirmată începerea urmăririi penale împotriva: Adinei Florea (actual procuror general adjunct al PCA Constanta), Elena Grecu (fost procuror general al PCA Constanta si actualmente procuror şef secţie DNA Bucureşti ), Andrei Bodean (procuror DNA Constanta ) şi alţii. Reconfirmarea începerii urmăririi penale este dată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Încheierea nr. 317 din şedinţa publica din Camera de Consiliu din 31 mai 2017, în dosarul nr. 654/2/2017.
Cu toate acestea, la şase luni după confirmarea începerii urmăririi penale, procurorul şef secţie Gheorghe Popovici refuză să facă audieri în dosar sau alte acte de urmărire penala, protejându-şi colegii magistraţi şi confirmând ipoteza susţinută în înregistrare de către procurorul Gigi Ştefan Valentin. Procurorul şef secţie DNA Bucureşti Popovici, fost procuror pe raza Parchetului Curtii de Apel Constanta, manevrează astfel încât să nu îşi faulteze colegii, deşi în conformitate cu prev. art. 99 lit (i) din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ar fi trebuit să formuleze cerere de abţinere şi nu să cerceteze (a se citi protejeze) foştii colegi şi prieteni.
Aşadar, Gigi Ştefan Valentin se teme să o cerceteze pe subalterna sa, Adina Florea – observand că un şef de secţie din DNA Bucureşti o protejează. Tot în conformitate cu legislaţia în vigoare, un magistrat împotriva căruia s-a început urmărirea penală „in personam” ar fi trebuit să fie suspendat, doar că atât Inspecţia Judiciară din cadrul CSM cât şi şefii Adinei Florea refuză să aplice legea, protejând-o.

Sorin Armeanu – despre corectitudine, moralitate si legislaţie:

„Au fost dosare privind privatizările prin metoda MEBO, dar acestea sunt dosare care au fost instrumentate în urmă cu 15-16 ani. Cele mai multe reclamaţii vizau tocmai această privatizare prin metoda Mebo, care a avut problemele ei din punct de vedere al corectitudinii, a moralităţii. Tocmai legislaţia de atunci, care era destul de încurcată a permis să se ajungă la o modalitate de privatizare mai puţin etică, însă legală. De asta nu ştiu dacă aţi văzut prea mulţi în ţară, nu vorbesc numai de Vaslui, care să fi fost trimişi în judecată pentru fraudă în urma unor privatizări.”
Conform datelor furnizate de Inspectoratul de Poliţie, în Vaslui sunt înregistrate peste 13.157 de dosare penale cu autori necunoscuţi, judeţul ocupând primul loc după marile oraşe ale ţării.
Părerea domnului procuror Sorin Armeanu:
„Nu îngrădim dreptul oamenilor de a merge la Poliţie, departe de mine acest gând, este dreptul fiecăruia să reclame, însă, aşa cum v-am spus, în alte zone ale ţării dacă omul constată din start că nu are şanse să vadă autorul unui furt, nu va mai merge să reclame. E şi pentru faptul că în Ardeal satele sunt, în general, izolate la distanţe foarte mari. Dacă omul constată că i-a dispărut un sac de cartofi sau nu mai ştiu ce din faţa casei, o tigaie cu mâncare, nu se mai duce să reclame. Ori în Moldova, fiind localităţile foarte apropiate una de alta şi postul de Poliţie la o distanţă relativ mică, cât este să meargă să reclame la post? Şi atunci s-a ajuns la discrepanţa aceasta între regiuni, care este aparentă. În realitate, criminalitatea este apropiată. Vorbim astăzi de globalizare, ori globalizarea aceasta nu duce doar la industrializare, ci şi la un comportament colectiv. Şi aici un factor important este şi presa, în special televiziunile.”
Procurorul Sorin Armeanu, despre avalanşa de violuri de la Vaslui:
„Ştiţi ce se întâmplă cu violul şi cu tâlhăria, şi nu e vorba numai de România, ci de întreaga Europă: violurile se petrec încă de pe vremea dacilor. Şi de multe ori nu era reclamat, pentru că femeia era considerată de o moralitate îndoielnică. Situaţia se perpetuează şi în zilele noastre în zona Ardealului. În Ardeal nu se reclamă violuri, chiar dacă se întâmplă violuri. Sau, cum este cazul Harghitei (judeţ în care au fost ani în care nu s-a înregistrat niciun viol), un judeţ cu o întindere foarte mare cu zonă de pădure, case izolate. Acolo oamenii nu prea au cum să interacţioneze.
Ori gândiţi-vă că dacă mergem seara într-un sat la noi, nu se poate să nu găseşti pâlcuri de câte 10-12 băieţi care merg la birt sau mai ştiu eu unde. De aici este o diferenţă mare de comportament. Oamenii, fiind izolaţi şi obişnuiţi să trăiască într-un alt mediu, în Ardeal, nu există ocazia de a săvârşi violuri. Asta nu înseamnă că nu ar putea să se întâmple. Numai că, de multe ori, şi atunci când se întâmplă, nu mai este reclamat, motivaţia fiind aceeaşi: oprobriul comunităţii, că femeia nu avea voie să fie violată, că dacă a ajuns să fie violată este de o moralitatea îndoielnică. La noi s-a mers până în partea opusă, în sensul că se reclamă viol şi când nu este. Sunt diverse cazuri.”

Analiză realizată de Dan Manole 31 - august - 2018

Lasa un raspuns


Scandalul corvetelor

Acum trei săptămâni, Ministerul Apărării a deschis, în sfârşit, plicurile ...

Conducerea Spitalulu

După modelul consacrat de către comisarul şef Marius Dobrea, şeful ...

Speranţă cu clauz

Deşi, chiar în mandatul lui Ionuţ Pucheanu, multe străzi s-au ...