logoImpact EST nr. 734 - 23.06.2018

Cui i se poate imputa, de fapt, sinuciderea funcţionarului APIA?

Despre felul în care a fost distrusă o afacere cu capital autohton privat, una dintre cele mai mari de acest gen din România, am tot scris aici la Impact-est, iar pentru a citi sau reciti o puteţi face tastând la „căutare” pe ediţia electronică a www.impact-est cuvântul „caruz”, de pildă. Desigur, totul a fost posibil numai şi numai cu complicităţile reprezentanţilor autorităţilor statului, care prin acţiunile şi inacţiunile lor au pus pe butuci o afacere în care au fost investite circa 40 de milioane de euro.
În anii 2014 şi 2015 au fost publicate două interviuri cu Gheorghe Caruz, cel care a pus pe picioare o afacere de invidiat în toată Uniunea Europeană (şi invidia s-a manifestat, nu glumă!), apoi, în 2017, o serie de cinci anchete jurnalistice prin care am relevat modul în care poate fi distrusă o afacere 100% românească.
Până să apară invidia mioritică, pe care se pare că am exportat-o cu succes în UE, firmele lui Gh. Caruz deţineau cel mai modern şi cu cel mai mare spaţiu de congelare din Uniunea Europeană (fostul Abator Şendreni, pe care l-a retehnologizat de la zero), 140.000 de porci, producea 20.000 de tone de preparate pe zi, crease 2000 de locuri de muncă, iar toate astea îl situau pe locul doi în România, în industria cărnii, ca importanţă şi ca mărime.
Acum a rămas un fel de gospodărie ţărănească mai răsărită, procesele şi creditorii rezultaţi pe cale de consecinţă terminându-i afacerea, căci, nu-i aşa, trebuiau să vină străinii să facă acest gen de afacere, iar ai noştri, buni apatrizi ce sunt, s-au întrecut pe ei înşişi în a-i servi, ca autorităţi de stat!
Dar, să revenim, după această rememorare, ca să nu-i spunem comemorare a unei foste afaceri, la tema articolului din această ediţie.
Titram că ne scriem degeaba şi că firma Complexul de Creşterea Porcilor SRL Tichileşti, judeţul Brăila a câştigat, după aproape patru ani de procese subvenţia acordată de UE pentru anii 2014-2015, perioadă care, desigur, i-a terminat şi ce mai rămăsese din afacere, căci suma e de aproape 1,5 milioane de euro nu e o glumă.
Tot ce am afirmat şi am punctat noi în Impact-est ne-a fost adeverit de instanţa care a dat hotărârea DEFINITIVĂ. Şi veţi vedea, şi veţi putea compara!

Judecătoarea Atena Pavel a ţinut dosarul un an

Întrucât APIA-Structura Judeţeană Brăila, prin funcţionarii ei, care sunt plătiţi generos întrucât lucrează cu fonduri europene, a întocmit rapoarte şi evaluări nefavorabile, privind respectarea standardelor de creştere a porcilor, APIA- Structura Centrală, fiind singura care face plăţile, în baza autorizărilor şi evaluărilor structurilor judeţene, a refuzat să plătească subvenţiile pentru creşterea porcilor, pentru perioada 2014-2015, singura soluţie a fost procesul. În aceste condiţii, SC Creşterea Porcilor SRL Brăila (a, printre cei 2000 de salariaţi ai grupului de firme patronat de Gheorghe Caruz, se aflau şi foarte mulţi gălăţeni) a făcut cerere de chemare în judecată a APIA Brăila şi a trei dintre funcţionarii instituţiei, funcţionari pe care i-a scos din cauză în data de 11 OCTOMBRIE 2017.
Dosarul nr. 11/113/2016* a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Alina-Atena Pavel. Din decembrie 2016, magistratul ţine dosarul la prăfuit, motivând că instanţa Tribunalului Brăila nu este competentă să judece o speţă în care suma în pretenţii depăşeşte un milion de euro! Dosarul pleacă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru a decide competenţa în materie. După acest dus, şezut şi întors, ÎCCJ decide că dosarul este de competenţa Tribunalului Brăila! Şi, al drakului aleatoriu, dosarul ajunge la aceeaşi Alina-Atena Pavel!
Şi fiindcă a fost contrată în ştiinţa sa de carte, a dat ciocan nervos împotriva firmei lui Caruz, aşa, ca să se înveţe minte românii să mai pretindă subvenţiile date crescătorilor de animale, de către Uniunea Europeană.
Şi, uite aşa, patronul a rămas fără bani de funcţionare, de creştere a porcilor şi de onorarea creditorilor, care şi acum îl aşteaptă, căci cele 1,5 milioane de euro încă nu au fost virate de către structura centrală a APIA.
În sfârşit, la recursul declarat împotriva sentinţei dată de Alina-Atena, Curtea de Apel Galaţi, prin Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, face ca ciocanul dat de judecătoarea din Brăila să-i sară fix în locul cu care a gândit!

Hotărârea instanţei nu este motivată!

Da, doamna judecător Pavel, aşa scrie, boldat, la pagina 10 a dispozitivului deciziei nr. 58 din 15 martie 2018, dată DEFINITIVĂ de către un complet de trei judecători ai curţii de Apel Galaţi.
Iată un citat edificator şi pentru dna magistrat Alina Pavel, nu doar pentru cititori!, şi cităm din dispozitivul Deciziei Curţii de Apel Galaţi, filele 10 şi 11: „ Hotărârea primei instanţe nu este motivată. Astfel, instanţa de fond nu a motivat de ce aplicarea Ordinului 1438/2014 pentru anii 2012-2013 şi 2013-2014 din Angajament nu încalcă următoarele principii consacrate de Convenţia europeană a drepturilor omului şi Constituţia României: principiul neretroactivităţii legii; principiul legalităţii actelor administrative, principiul previzibilităţii normelor juridice, principiul încrederii legitime.
Instanţa nu a motivat de ce nu a fost luată în considerare adresa producătorului cântarului aflată la dosar care a specificat că acest cântar prezintă o marjă de eroare atunci când este folosit în afara intervalului -10 – + 40 grade Celsius.
Instanţa nu a motivat de ce a considerat că aceste depăşiri minore au fost făcute cu intenţie.
Instanţa nu a motivat de ce a considerat că reclamanta a avut posibilitatea remedierii acestor erori atâta timp cât şi-a arătat de către reclamantă că, odată plecate animalele din unitate pe bază de aviz de expediţie nu mai exista nici o posibilitate de îndreptare a erorii în conformitate cu prevederile ordinului.
Instanţa nu a motivat respingerea susţinerii reclamantei în sensul că a doua repetiţie este considerată intenţie numai pentru fapte produse intenţionat, nu şi pentru o neglijenţă minoră de numai 2 kg/mp aşa cum prevede ordinul.
Instanţa nu a motivat de ce o neglijenţă de numai 2 kg/mp a fost făcută cu intenţie, în condiţiile în care reclamanta nu a urmărit obţinerea de fonduri europene nerambursabile nelegal şi nu a furnizat documente şi date false organelor de verificare.
Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Cu nesocotirea normelor de drept material în vigoare, instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a APIA-Centrul Judeţean Brăila, faţă de capătul de cerere privind obligarea acesteia la plata sumei de 1.477.947,33 euro reprezentând ajutorul de stat aferent anului 2014-2015.
APIA Brăila a indus în eroare instanţa de fond arătând că în dosarul 1037/113/2014* Tribunalul Brăila nu a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către aceasta. În respectivul dosar având ca obiect anularea unei decizii emise pentru anul I de angajament, excepţia a fost respinsă, având în vedere faptul că decizia nu a fost emisă de APIA-Centru Judeţean Brăila.
Contrar celor reţinute de judecătorul fondului, APIA-Centru Judeţean Brăila este instituţia care efectuează plata, în acest sens fiind şi apărările pârâtei APIA-Central.
În speţă, instanţa a nesocotit, în esenţă, următoarele norme de drept material:”

Erori şi înlăturări de la soluţionare, a la Brăila!

Instanţa de recurs a criticat dur, în circa 12 puncte, pe care le-a enumerat, Decizia instanţei de fond, respectiv Tribunalul Brăila, toate fiind ÎNLĂTURĂRI DE LA SOLUŢIONARE ŞI NESOCOTIREA unor norme de drept materiale, aspecte pe care noi am pus accent în articolele noastre de presă, prin care am demonstrat că acestea constituie tot atâtea dovezi în apărările expuse de către avocaţii SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL Tichileşti. De aceea nici nu vom mai reveni asupra lor, ele fiind o ruşine pentru omisiunile cu care a judecat instanţa de fond. E drept, doamna Atena Pavel ar trebui să citească întregul dispozitiv al Deciziei invocate, pentru a-i fi teză în speţele asemănătoare care îi vor pica în mână aleatoriu!
Dar, dacă este cazul, vom mai reveni, până înţelege toată lumea!

Sinuciderea funcţionarei APIA, nu are legătură cu acest dosar

În data de 6 sau 7 februarie 2018, un funcţionar superior din APIA Brăila s-a sinucis, spânzurându-se în terasa locuinţei. Între acest incident nefast, în publicaţia „debraila.ro” autoarea Roxana Dobre a făcut o legătură lansând părerea că din cauza presiuni psihologice a procesului cu firma lui Gherghe Caruz, în care se cereau despăgubiri de 1,5 milioane de euro, şi în care Mariana-Aurora Gobeajă şi alte două funcţionare de la APIA Brăila erau parte reponsabilă civilimente, în solidar cu instituţia.
Teza este falsă, şi iată de ce. Stresul funcţionarelor şi al şefilor APIA Brăila a dispărut încă din 14 iunie 2017, când Tribunalul Brăila a respins acţiunea firmei lui Gh. Caruz.
Mai mult, în acţiunea de recurs, firma lui Gh. Caruz solicită expres instanţei, la data de 11 OCTOMBRIE 2017, SCOATEREA DIN CAUZĂ A CELOR TREI FUNCŢIONARE ALE APIA BRĂILA!

Acest aspect a fost consemnat şi în dispozitivul Deciziei completului de trei judecători al Curţii de Apel Galaţi.
După lansarea în spaţiul public a acelei gogomănii prin care sinuciderea funcţionarei este legată de un proces al unei firme a lui Gh. Caruz, în care sinucigaşa nu mai era parte de aproape un an şi jumătate, SC Complexul de Creştere a Porcilor SRL Brăila remite publicaţiei în culpă un comunicat edificator, semnat de administratorul firmei, Georgel Voicu. Iată-l:
„Informăm opinia publică asupra faptului că regretăm nespus de mult dispariţia d-nei Aurora Gobeajă, dar opinia publică trebuie să cunoască aspectul că nu din cauza procesului cu societatea noastră a fost determinată să-şi curme viaţa, ci din alte motive necunoscute de noi. Noi am renunţat la chemarea în judecată împotriva celor trei salariate de la APIA Brăila, inclusiv a răposatei, încă din data de 11.10.2017, ca urmare a faptului că am aflat că abuzul făcut asupra societăţii noastre s-a datorat unor dispoziţii verbale venite de la Bucureşti.
Toate cele trei salariate de la APIA au cunoscut acest lucru deoarece au fost informate şi verbal şi în scris prin adresă la APIA Brăila, ca dovadă că începând cu acea dată nu s-au mai prezentat la proces niciuna dintre ele.”

Singurătatea a sinucis-o pe Mariana-Aurora Gobeajă

Ea avea 57 de ani, era necăsătorită, nu avea copii, locuia singură şi era funcţionar superior în cadrul APIA Brăila, pe probleme de zootehnie. Salariul ei era unul mai mult decât decent şi se ducea spre 1.400 de euro net. De asemenea avea o avere impresionantă, provenită din moşteniri şi dobândiri personale. În conturi avea sume semnificative în lei şi în euro. Deci, categoric este exclusă orice teză a sinuciderii din motive materiale, or din cauză că averile i-ar fi fost ameninţate din cauza procesului cu firma lui Gh. Caruz din care, repetăm, fusese scoasă cu aproape un an şi jumătate înainte de a-şi curma viaţa.
Dumnezeu să o ierte!
Dar, totuşi, dacă ar putea fi astfel de presiuni psihologice la mijloc, trebuie căutate în altă parte. Unde miza a fost de 5,4 milioane de euro. Dar fiindcă acolo sunt băgaţi olandezi, alde de Brăila tac! Ei bine, vom desluşi tot noi iţele acestei formidabile inginerii financiare, în ediţiile viitoare.

Gelu CIORICI 1 - iunie - 2018

2 Responses so far.

  1. Tănase spune:

    Că a cîştigat omul în instanţă, foarte bine! Asta înseamnă că omul a fost prejudiciat şi în sfîrşit se remediază situaţia. Bun, da cine plăteşte la final? Tot noi poporul? Da ăia care l-au executat vreo cîţiva ani pe om, cum rămîne?

  2. Ana-Maria spune:

    De ce oare autorităţile pun beţe în roate investitorilor din ţară? Asta te face să crezi că totul este dirijat pentru distrugerea capitalului autohton. În acest domeniu trebuiesc luate urgent măsuri de guvernanţi.

Lasa un raspuns


Şi aici sunt banii

Luna iunie a adus o surpriză, nu pentru copiii acestei ...

Cam la fel şi-n Zar

Încă mai este timp până la închiderea declaraţiilor fiscale pentru ...

Salarii de mizerie:<

Nasol. Ca grefieră de Curte de Apel, Neagu Florin-Cosmin, a ...