logoImpact EST nr. 798 - 12.12.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Printr-o ciudată coincidenţă, peste fix doi ani, la mijloc de septembrie 2021, vom comemora 700 de ani de la plecarea către Domnul, la Ravenna, a celui mai ilustru dintre ilustrele genii ale Florenţei, Dante Alighieri. La acea data, românii se vor afla aproape de centrul celor nouă cercuri concentrice ale iadului (Inferno) economic, aşteptând, resemnaţi, să fie aruncaţi şi mai adânc în prăbuşire. Undeva, pe al optulea cerc al Iadului, cel al Fraudei, numit Malebolge (şanţul diavolului) de către poet, se vor afla, în cel de-al cincilea şanţ (bolgia V), politicienii corupţi care ne vor fi dus acolo pe noi toţi; aceşti politicieni vor fi păziţi de către înfiorătorii demoni Malebranche (cleştii diavolului), să rămână cu capul scufundat într-un lac de bitum. Alichino, Barbariccia, Cagnazzo, Calcabrina, Ciriatto, Dra­ghi­gnazzo, Farfarello, Graffiacane, Libicocco, Rubicante şi Scarmiglione, toţi conduşi de către Malacoda, sunt demonii care vor ţine cu capul în bitum armatele conduse de către Dragnea, Dăncilă şi Tăriceanu. Dar suferinţa noastră nu va fi mai mică, ci va fi probabil la fel de dureroasă. Dante, de altfel, îşi imaginează „L’Inferno” guvernat de regula „contrapasso”, adică câte o pedeapsă veşnică pentru orice păcat, care să fie opusul păcatului respectiv…

Atunci când florentinul Dante Alighieri, în seara de Vinerea Mare, îndrumat de către ilustrul său predecesor Publius Vergilius Maro, ajunge la poarta spre Iad (Infern), el citeşte deasupra acestei porţi înfiorătoarele cuvinte (Divina Commedia, Inferno, canto III):
„Per me si va ne la citta dolente,
per me si va ne l’etterno dolore,
per me si va tra la perduta gente.
Giustizia mosse il mio alto fattore:
fecemi la divina potestate,
la somma sapienza e ‘l primo amore.
Dinanzi a me non fuor cose create
se non etterne, e io etterno duro.
Lasciate ogni speranza, voi ch’entrate”

Respectiva inscripţie cuprinde tot ceea ce ar trebui să înţeleagă cel care intră pe acea poartă, iar finalul rămâne cea mai memorabilă frază reţinută de omenire din cartea Infernului, tradusă prin: „Abandonaţi orice speranţă voi, cei care intraţi pe această poartă!”.
Aici se află, în mod simbolic şi România astăzi: în faţa intrării în Iad, contemplând tulburătoarele predicţii ale unui viitor sumbru, dar incapabilă să se întoarcă din drum şi să plece cât mai departe de acel loc.
De la o boală care astăzi pare minoră şi vindecabilă, în trei ani, România va dezvolta un cancer financiar, care îi va roade, abrupt şi fără scăpare, tot ţesutul economic sănătos.
Această boală, care abia s-a instalat se nu­meşte simplu „boala grecească” şi se manifestă prin necrozarea rapidă a organismului-gazdă.
Iată cum, sub privirile nepăsătoare a milioanelor de turişti care se bronzau pe plajele elene, s-a „topit” cam jumătate din economia grecească, plecând de la un PIB de 354 miliarde de dolari în 2008 şi ajungând la un PIB de numai 196 miliarde de dolari peste numai 7 ani, în 2015. Adică economia Greciei aproape s-a în­jumătăţit! La fel precum astăzi, în Romania, politicienii greci sfidau logica economică în 2008, lăudându-se cu o creştere fabuloasă de peste 100% în ultimii 10 ani.
În plus, Grecia are astăzi o structură a economiei care nu va mai permite mult timp de acum încolo creşteri prea mari. Pe româneşte, ei vor trebui să muncească zeci de ani pentru a-şi putea plăti datoriile acumulate în perioada de creştere spectaculoasă.
Economia noastră a fost deja infestată cu „boala grecească” şi se târăşte, deocamdată lent, spre poarta infernului, de pragul căreia va trece în 2021. Primul simptom al bolii este bugetul pregătit de către un guvern ucigaş: pe 2019, România vrea să încaseze 345 miliarde de lei şi să cheltuie 373 miliarde de lei, rezultând un deficit de 28 miliarde de lei. O treime din venituri (115 miliarde de lei) provin din munca salariaţilor, fiind contribuţiile plătite la fondul de pensii, respectiv la fondul de sănătate, încă o treime vine din impozitele pe consum, TVA şi accize – 109 miliarde de lei, o zecime sunt fondurile europene (32 miliarde de lei), încă o zecime (30 de miliarde de lei) vin din impozitele pe venit şi pe proprietate şi abia 18 miliarde de lei, adică 5%, provin din impozitul pe profit. Repet, numai 5% din bugetul ţării provin din impozitarea profiturilor firmelor. Păi, oare ce economie funcţională a creat PSD-ul aici, în care firmele au un profit aşa de mic?
Oricum, guvernul acesta nu are nicio şansă să strângă la buget toţi banii prevăzuţi să vină din impozite indirecte, chiar cu creş­terea nebunească a consumului. În orice caz, să reţinem că modul în care bugetul este făcut proiectează un capitalism diform şi defect, bazat pe un consum iraţional şi pe profituri mici-mici-mici ale firmelor. Imaginea simbolică pentru economia noastră este cea a plajelor din Mamaia, unde se în­ghesuie weekend de weekend sute de mii de oameni pentru a avea privilegiul de a plăti cele mai mari preţuri din Europa pentru cele mai proaste servicii de pe continent; în vremea asta, mii de firme se zbat să supra­vieţuiască, decapitalizate de deciziile hei-rupiste de creştere a salariilor şi lipsite de piaţa internă prin supri­marea investiţiilor.
Avem o structură proastă a veniturilor bugetare? Păi să vedeţi cum stăm la cheltuieli:
– 102 miliarde de lei se duc pe salarii şi încă 110 miliarde de lei se duc pe pensii.
– Încă 48 de miliarde de lei hrănesc nesătulul aparat bugetar cu limuzine de lux, benzina, hârtie igienică şi alte lucruşoare pentru sufleţelul lor pretenţios, adică aşa-numitele „cheltuieli curente”,
– vreo 13 miliarde se duc pe plata datoriilor generos făcute de echipa veselă de sub Orlando.
– 36 de miliarde de lei se duc în proiectele europene
– şi numai 30 de miliarde de lei sunt destinate investiţiilor, adică aşa-numitele cheltuieli de capital.


Acuma, să vă spun un secret, să rămână între noi: cele 30 de miliarde de lei pentru in­vestiţii vor rămâne în mare parte doar prevăzute, dar nu se vor cheltui niciodată. De unde ştiu? Păi tocmai ce-am aflat că în primele 6 luni, Orlando a cheltuit abia vreo 4 miliarde pentru investiţii şi alea plasate discret către baronii locali, prin programe de hrănit primarii fideli, gen Programul Naţio­nal de Dezvoltare Locală (!!!) . Aşa că, staţi liniştiţi, bugetul va cheltui abia vreo 10 miliarde pentru investiţii, salvând (mincinos, am spune) „echilibrele macroeconomice”.
România este bolnavă grav, dacă a ajuns să cheltuie pentru plata datoriilor mai mult decât pentru investiţii. Poate nu ştiaţi dar, la ritmul la care se împrumută Orlando, peste doar doi ani, în 2021, vom plăti rate la datorii în valoare de 28 de miliarde de lei, o spune chiar BNR.
Deocamdată, să reţinem uimitorul fapt că jumătate din cheltuielile statului sunt pentru hrănirea „omului gras” al lui Băsescu: salariile bugetarilor plus consumul acestor răsfăţaţi la locul de muncă plus banii cu care se plăteşte loialitatea primarilor. Autostrăzi, căi ferate, spitale, universităţi? Hai, că vreau să vă stric ziua…
Acest buget este radiografia unei economii care este orice, dar numai capitalistă nu. Şi pentru că ceilalţi îţi văd imediat paloarea din obraji, tuturor le este clar că guvernele PSD au omorât capitalismul, astfel încât banii care vin în România sunt puţini şi scumpi. Entuziasmul investitorilor s-a ofilit şi asta se vede în cifre. Iată cum au evoluat tranzacţiile bursiere zilnice, un indicator puternic al capitalismului:
S-a ajuns la 42 milioane de lei, adică sub 9 milioane de euro. Asta în condiţiile în care la Varşovia se tranzacţionează peste 100 milioane de euro pe zi, iar la Budapesta peste 30 de milioane de euro zilnic.
Să mai spunem că România plăteşte, în iulie 2019, o dobândă de 4,51% pentru datoria pe termen lung, dar nu există nicio altă ţară din UE care să plătească mai mult de 2,33%. Adică, dobândă pe care o plătim noi este cea mai mare din Uniune, iar după noi vine Ungaria cu jumătate din rata dobânzii noastre.
Peste numai doi ani, în 2021, România se va afla în plină criză economică globală, va avea de plătit pensii cu 80 de miliarde de lei mai mult decât anul acesta, va avea de plătit salarii cu 50 de miliarde de lei mai mult decât anul acesta şi dobânzi cu 15 miliarde de lei mai mult decât anul acesta. Şi vom avea un buget doar cu 100 de miliarde de lei mai mare, dacă se păstrează aceeaşi proporţie din PIB ca acum. Şi uite-aşa, cu numai 35% din PIB datorie publică externă vom păţi la fel ca Grecia în perioada 2009-2015. Vom străbate Iadul şi vom ieşi de acolo cu o economie mult mai mică. Chiar ne este indiferent?
Pentru a nu fi o lectura plăcută pentru nimeni, să încheiem amintind locul celor care se cred spectatori: pentru a ajunge la poarta iadului, Dante a trebuit să treacă râul Acheron, iar pe plaja acestuia a fost impresionat de ţipetele intense ale Nehotărâţilor, ale celor care, în timpul vieţii, nu aleseseră între bine şi rău, între Isus şi Diavol; alături de Neho­tărâţi se aflau îngerii care nu se deciseseră de ce parte să fie în timpul Răscoalei Îngerilor. Toţi aceşti indecişi sunt condamnaţi a umbla veşnic goi şi bezmetici, înţepaţi continuu de către viespi şi albine, cu picioarele atacate de viermi şi larve, care se hrănesc cu amestecul dintre sudoarea, puroiul şi sângele acestor nefericiţi. Această imagine, e drept, interpretată greşit, i-a îndemnat pe doi celebri preşedinţi americani, Theodore Roosevelt (în 1915) şi, mai ales, pe John Fitzgerald Kennedy, în anii 60, să îşi condimenteze discursurile mobilizatoare cu ceea ce ei credeau că este citatul lor favorit din Infern-ul lui Dante: ‘The hottest places in Hell are reserved for those who in time of moral crisis preserve their neutrality.’. Traducerea este de nepreţuit şi pentru vremurile noastre: „Cel mai întunecat loc din Iad este rezervat acelora care îşi păstrează neutralitatea în timpul unei crize morale”…

Petrişor Peiu, analist 27 - septembrie - 2019

One Response so far.

  1. Adi spune:

    Dl Peia, analiza este bună. Referințele la biblie și religie, chiar din Dante, valorează zero barat. Dumnezeu nu există. Revoluția va veni, dar se vor schimba prea puține. Vor veni la putere cei din eșalonul doi trei, ca întotdeauna. Nu există minuni, cu cât citești mai mult, cu atât ești mai pretențios, dar cei din jur rămân pe loc, iar tu depinzi de ei și trebuie să te cobori…

Lasa un raspuns


Ex-prorectorul Balt

Ca urmare a sesizării noastre, comisia de etică universitară de ...

Moldoveanca Golovati

Conform raportării făcute la finele lunii octombrie 2019 pe SPIT ...

Barbarii finanţelor

După 1989 toate partidele româneşti ajunse la guvernare s-au comportat ...