logoImpact EST nr. 850 - 30.11.2020
logo

logo

S-a făcut raport FreeEx- ActiveWatch –Agenţia de Monitorizare a Presei despre cum se poate contribui la protejarea şi promovarea dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei făcând un studiu despre televiziunile locale. Ei bine, aici este zona fierbinte a României, la televizorul local, acolo unde se simte cel mai bine cine poate manipula şi manevra cu instinctul public, cu spiritul de turmă, cu umilinţa sărăcirii şi dependenţei, cu experienţa supravieţuirii prin subzistenţă, cu sărăcirea extremă  şi cu shoppingul electoral, pe bază de pomană de campanile. A fost de fapt un studiu cu metodologie, nu o improvizaţie de context. Iată câteva dintre conceptele de conţinut:  Televiziunea locală – aspirator al banului public trambulină pentru cariera politică şi lăutar pentru politicieni; Televiziunea locală este o armă de luptă politică. În multe cazuri este sponsorizată din bani publici; Mentalitatea politicianului faţă de televiziunea locală; Publicul nu contează; Obiectivul? Realizarea unei radiografii a situaţiei actuale a televiziunilor locale în ceea ce priveşte starea economică, presiunile politice şi economice la care sunt supuse acestea, nivelul de profesionalizare şi de autoreglementare.

Televiziunea locală – aspirator al banului public – trambulină pentru cariera politică şi lăutar pentru politicieni

Aşadar, ActiveWatch publică un studiu despre influenţa politică asupra televiziunilor locale din România. Este rezultatul colaborării dintre jurnalişti şi activişti cu asistenţa unui sociolog. Timp de un an au fost realizate interviuri în redacţii ale celor mai importante televiziuni locale din 15 judeţe. ActiveWatch a procesat aproape 200 de interviuri şi întâlniri, desfăşurate în aproximativ 300 de ore de discuţii cu ziarişti, manageri şi patroni de presă, politicieni locali şi reprezentanţi ai CNA. La aceasta s-au adăugat sute de ore de desk research, în care s-a colectat date despre situaţia televiziunilor locale incluse în cercetare.

Intenţia iniţială a fost să se facă o hartă a culorilor politice pentru fiecare televiziune locală. A fost nevoie de schimbare a proiectului. Încrengăturile politice sau economice în managementul şi acţionariatul televiziunilor locale sunt de multe ori atât de complexe încât nu întotdeauna poţi să defineşti clar culoarea politică a unei televiziuni.  În plus, în multe cazuri datele lipsesc. Însă, conform datelor colectate, există îngrijorător de multe cazuri în care televiziunea locală este o armă de luptă politică şi economică sponsorizată din bani publici, direct sau indirect. Astfel, aproape jumătate din cele 56 de televiziuni incluse în cercetare sunt influenţate direct sau indirect de politicieni. Mai mult, aproape jumătate dintre aceste televiziuni au putut fi documentate ca fiind beneficiare directe ale sponsorizărilor din bani publici, dar, cel mai probabil, numărul acestora este mult mai mare. De aceea, de multe ori orientarea sprijinului politic pe care îl acordă televiziunile se poate schimba de la an la an, în funcţie de partidele care ajung să controleze bugetele administraţiei locale sau de „barca” politică în care sare patronul. Studiul sintetizează mecanismele prin care televiziunile locale ajung să deservească politicieni. Și detaliază peisajul media judeţ cu judeţ. Este un studiu fără precedent. Generează portretul televiziunii locale, al lucrătorului angajat într-o astfel de întreprindere, al felului în care se desfăşoară o afacere media şi al modului în care gândesc patronii sau managerii. Și, desigur, al gradului de implicare al politicului în afacerile presei.

De ce sunt importante detaliile acestui studiu? Pentru că televizorul este principala sursă de informare pentru 97% dintre români, potrivit Eurobarometrului Standard 78, „Opinia publică în Uniunea Europeană” publicat în februarie 2013. Radiografia este şocantă. Judecând după tipul de conţinut pe care televiziunile locale îl diseminează, rezultă că românii trăiesc într-un deşert informaţional fără să-şi dea seama.

 

 Televiziunea locală este cu ochii pe portofelul puterii

dar de multe ori nu ca un watchdog. „Televiziunile locale sunt mai degrabă factori de PR pentru politicieni atunci când sunt la putere.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, şef catedră la Secţia Jurnalistică, Timişoara).

Mulţi dintre cei angajaţi în redacţii nu au priorităţi jurnalistice în munca lor de strângere de informaţie, procesare şi diseminare, nu respectă norme deontologice, potrivit interviurilor realizate. Mai degrabă ei îndeplinesc un rol de înregistrare şi amplificare a unor mesaje concepute de alţii. Din acest motiv am decis să folosim aici termenul de lucrător media în loc de jurnalist. Paranteză: presa din Galaţi a fost un pionier al studiului, încă din anii 2000 a intuit care vor fi evoluţiile presei locale şi a introdus în circuitul autoironic al analizelor despre media locală a termenului de „muncitor de presă”. Muncitorii de presă din Galaţi au avut viziune-au devansat cu 14 ani studiul şi prestaţiile lucrătorilor de presă faţă cu pretenţiile idealiste ale funcţiei/profesiei de jurnalist.

Va urma.

S.V. 21 - februarie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Lungul drum al Româ

Mulţi români uită că aderarea în 2007 la Uniunea Europeană ...

Ambasadorul SUA la B

Un colaborator din SUA al Impact-est, gălăţean get-beget la origine, ...

Situaţia sectorului

Ministrul Adrian Oroş a participat la şedinţa de lucru organizată ...