logoImpact EST nr. 798 - 12.12.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Acum trei săptămâni, Ministerul Apărării a deschis, în sfârşit, plicurile care conţineau ofertele financiare ale celor trei concurenţi pentru potul uriaş de 1,6 miliarde de euro (construcţie de corvete şi modernizare de fregate). Rezultatul, însă, nu îi convine celui mai influent politician al ţării.
O licitaţie care trebuia să fie publică şi transparentă pe 1,6 miliarde de euro de la buget s-a transformat într-un joc de-a „lozul în plic”. La mijloc sunt corvete şi fregate pentru Armata română, dar şi interese ascunse ale liderului PSD.
Adevăratul motiv al demisiei lui Mihai Fifor de la ministerul Apărării? Nu atât apartenenţa la gruparea dizidentă din PSD, cât faptul că a refuzat să întoarcă rezultatul licitaţiei pentru corvete în favoarea olandezilor de la Damen, aşa cum i-a cerut Dragnea.

Olandezii au ieşit pe locul al doilea

Pe 16 noiembrie, Comisia de licitaţie a Ministerului Apărării a produs un cutremur prin deschiderea plicurilor cu ofertele financiare ale celor trei companii.
Astfel, ordinea preţurilor este următoarea: Fincantieri a oferit 1,34 miliarde de euro, Damen – 1,255 miliarde de euro şi Naval Grup – 1,2 miliarde de euro.
Aşadar, câştigătoarea licitaţiei este, practic, compania navală franceză.
Pe cale de consecinţă, Damen, favorita lui Liviu Dragnea, iese pe locul al doilea şi pierde potul.
La puţine zile după deschiderea plicurilor, însă, ministrul Apărării poza în neştiutor.
Aflat pe aeroportul „Mihail Kogălniceanu” vineri, 9 noiembrie a.c., Mihai Fifor dădea următoarea declaraţie, conform EVZ: „Sperăm ca până în data de 15 noiembrie să putem să facem anunţul referitor la finalizarea acestei proceduri.”
De ce făcea Fifor pe niznaiul? Pentru că, aflat în relaţii reci cu Liviu Dragnea, nu voia să intervină în chestiunea reluării licitaţiei. Fronda l-a costat fotoliul de ministru al Apărării.

Presiuni pe responsabilul de licitaţie

Surse politice şi militare indicau presiuni care s-ar fi pus, din mediul politic, pe secretarul de stat pentru armamente din MApN, Andrei Ignat, cel care supervizează, formal, desfăşurarea acestei licitaţii.
Însă Ignat nu a prestat în sensul care i s-a cerut, adică nu a întreprins nici un demers pentru a schimba clasamentul financiar al companiilor.
Andrei Ignat nu e nici vreun erou pe timp de pace, nici vreun model de integritate. El a ajuns în mai a.c. în Ministerul Apărării, pe filiera politică a Olguţei Vasilescu.
Anterior, a deţinut o funcţie importantă în Ministerul Transporturilor. Ignat a absolvit şi colegii de securitate, conform propriului CV, dar experienţa acestuia în astfel de situaţii delicate este aproape nulă, ca şi experienţa sa în managementul achiziţiilor de armament.

Licitaţia, lăsată în coadă de peşte printr-un aşa-numit „raport de audit”

Semi-oficial, surse din MApN au declarat că, într-adevăr, licitaţia pentru corvete şi fregate a fost finalizată.
Dar că, în acelaşi timp, data de 15 noiembrie ar fi fost un termen estimat şi că licitaţia se află în graficul prevăzut de Hotărârea de Guvern pentru organizarea procedurii.
Comisia de licitaţie ar fi întocmit un raport pe care l-ar fi trimis la structura de Audit din MApN, iar Auditul ar fi solicitat clarificări de la comisia de licitaţie pentru ca raportul să fie complet.
Abia apoi, raportul ar fi trebuit să ajungă pe masa ministrului Apărării, Mihai Fifor.

Damen scria şi pe dedicaţia guvernului Cioloş

Afacerea „Corvetă multifuncţională” a luat naştere în urma Summit-ului NATO de la Varşovia, din iulie 2016. Ulterior, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, ministrul Apărării din aceea perioadă, Mihnea Motoc, a prezentat angajamentele României în urma negocierilor de la Varşovia.
Referitor la înzestrarea Armatei, Motoc spunea atunci: „Prospectăm piaţa, ca să spun aşa, în privinţa achiziţionării unor corvete multirol”.
Rezultatul prospectării: Ministerul Apărării, prin ministrul Motoc, a emis o notă de fundamentare pentru emiterea unei Hotărâri de Guvern în care se menţiona că a fost realizat un Studiu de concept, în care au fost analizate 13 proiecte de corvete, din care patru ar fi putut satisface cerinţele forţelor navale române.
Nu a fost ales nici un proiect, însă, pentru că ministrul Mihnea Motoc a decis să cumpere patru corvete de tipul SIGMA 10514 de la firma olandeză Damen Schelde Naval Shipbuilding.
Întâmplător sau nu, ministrul Motoc a fost ambasador în Olanda.
Pe 29 noiembrie 2016, Guvernul Cioloş a emis o Hotărâre de Guvern prin care s-a decis ca firma olandeză Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, să furnizeze Armatei Române patru corvete de tip Sigma 10514, construite şi dotate cu armament în Şantierul Naval Damen Galaţi.
„Valoarea estimată a programului, pe întreaga perioadă de şapte ani, este de 1,6 miliarde Euro (cu TVA), sumă în care sunt cuprinse şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial, care include şi instruirea echipajelor”, se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.
Însă, în nota de fundamentare a HG, valoarea celor patru nave militare era de 3,6 miliarde lei, adică în jur de 800 de milioane euro.

Sub aparenţa refuzului, pesede preia savarina de la tehnocraţi

Afacerea „corvete multirol”, promovată de Guvernul Cioloş, a fost anulată de premierul Sorin Grindeanu, pus în funcţie de Liviu Dragnea, liderul partidului de guvernământ.
Grindeanu a emis o Hotărâre de Guvern, în 16 martie 2017, prin care s-au demarat procedurile legale în vederea abrogării Hotărârii emise de Dacian Cioloş.
„Abrogăm această hotărâre de guvern datorită unor lipsuri care apar din lipsa avizului Parlamentului pentru tot ceea ce înseamnă achiziţii peste 100 de milioane. Legislaţia este foarte clară: prealabil iniţierii procedurii tu trebuie să ai un aviz al Parlamentului prin comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Să ai avizul Parlamentului pentru ceea ce înseamnă peste 100 de milioane.
Asta înseamnă că tu te angajezi la o finanţare multianuală, contracte multianuale. Era logic (…) să nu fie lansată această hotărâre de guvern înaintea unui astfel de aviz de la Parlament”, spunea Gabriel Leş, pe atunci ministru al Apărării.

Decapitarea Guvernului României şi rotaţia cadrelor

„Nu plecaţi pe fentă! Demisia lui Fifor n-are nicio legătură cu „dizidenţa” lui Firea.
Motivul e cu totul altul. Ministrul apărării a refuzat să întoarcă rezultatul licitaţiei pentru corvete în favoarea olandezilor de la Damen, aşa cum i-a cerut Dragnea.
Părerea mea? Povestea asta se va lăsa cu un dosar penal greu şi cu un scandal internaţional pe măsură!”, a scris jurnalistul Sabin Orcan, pe contul său de facebook.
Şi fostul premier Victor Ponta a lăsat să se înţeleagă acelaşi lucru despre numirea noului ministru al Apărării. „Domnul Gabriel Leş a fost secretar de stat la Ministerul Apărării în Guvernul „Cioloş” şi a întocmit Hotărârea de Guvern pentru achiziţia unor corvete de la Damen Olanda cu preţ dublu, a devenit ministru în Guvernul Grindeanu şi schimbat imediat din funcţie pentru că nu a făcut licitaţie pentru acele achiziţii. Redevine ministru, în condiţiile în care săptămâna viitoare trebuie să se anunţe câştigătorul licitaţiei pentru achiziţia de corvete – la care participant este …… Damen Olanda.
Deşi previziunile lui Ponta nu s-au adeverit, mai este timp şi loc de strâmbat cuiul. …deocamdată, ascunsă după un neaşteptat raport de audit, savarina de 1,6 miliarde de euro îşi aşteaptă câştigătorul cu dedicaţie.

Dragnea, însoţit de un general SIE, a fost de două ori la sediul Damen, în Olanda

Statul român este acţionarul majoritar al şantierului naval Mangalia, dar a renunţat la conducerea companiei în favoarea olandezilor de la Damen.
Damen s-a înconjurat în scurt timp la Mangalia de oameni puternici din serviciile de informaţii româneşti, dovadă a faptului că olandezii nu lasă nimic la voia întâmplării.
Aşa se face că vicepreşedintele noii companii Damen Shipyards Mangalia este Dorin Grosu, un fost şef al Doi şi-un Sfert şi ofiţer de informaţii al Armatei, iar consultantul Dan Dumitru este fost general SIE. Miza pe termen mediu este uriaşă: contractul de 1,6 miliarde de euro pentru corvete şi fregate.
Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia, compania deţinută de Ministerul Economiei, prin care statul român administrează participaţia majoritară din joint venture-ul realizat în iulie 2018 cu Damen, are de pe 28 septembrie 2018 un nou Consiliu de Administraţie. Este vorba despre Mirela Popină (funcţionar cu experienţă în minister), Adrian Mitroi (profesor de finanţe la ASE Bucureşti, consilier personal al ministrului Dănuţ Andruşcă, membru în Consiliul de Supraveghere al Institutului de Studii Financiare, administrator al Fondului de Garantare a Asiguraţilor şi administrator de risc la SIF 4) şi Victor Vlad Cazană (şeful Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, dar şi fost director Upetrom 1 Mai, companie deţinută de milionarul Gabriel Comănescu).
La sfârşitul lunii august, olandezii au numit şi Consiliul de Administraţie al Damen Shipyards Mangalia, din care fac parte Bert Jan ter Riet (preşedinte şi la Damen Galaţi), Joannes Adrianus Cornelius Maria Maerkelbach von Enkhuizen, Vadim Akimov şi Emile Huibertus Poot

Echipa Damen, secretă la minister, a fost deconspirată de companie

Lucrurile devin mult mai interesante atunci când ne uităm la componenţa delegaţiei pe care Damen a prezentat-o la întâlnirea de pe 3 septembrie cu ministrul Dănuţ Andruşcă, în care s-a discutat despre viitorul şantierului din Mangalia. În poza de final, oficialii Damen i-a etichetat, de la stanga la dreapta, pe Adrian Mitroi (consilierul ministrului), Doru Stoenescu (reprezentant vânzări Damen România), Gheorghe Muşat (consultant Damen), Bogdan Andronic (secretar de stat), Vadim Akimov (director vânzări Damen Group), Dănuţ Andruşcă (ministrul Economiei), Kommer Damen (proprietarul Damen Group), Arnout Damen, Dorin Grosu (vicepresedinte CA Damen Mangalia) şi Dan Dumitru (consultant Damen). Foarte interesant este faptul că fotografia nu a fost publicată şi de Ministerul Economiei, ci doar de Damen. (foto 2)
Ionuţ Dorin Grosu a ajuns vicepreşedintele CA Damen Shipyards Mangalia din postura de consilier personal al ministrului Economiei. Comisarul şef Grosu a fost directorul Direcţiei Schengen din cadrul Ministerului de Interne din 2013 până la pensionarea sa, la finele lui 2017 (ca o ironie a sorţii, Olanda este cea care s-a împotrivit mereu accederii României în Schengen), iar anterior a ocupat funcţia de director adjunct al Direcţiei Operaţiuni Speciale din IGPR.
Dorin Grosu a ajuns în această funcţie din postura de consilier personal al ministrului Economiei. Între 2008 şi 2011 a condus o diviziune a Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI, fosta „Doi şi-un Sfert”, serviciul secret al MAI).
Între 2000 şi 2003, Grosu a fost ofiţer specialist în Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (serviciul secret al Armatei), potrivit sursei citate.
Dar Grosu nu este singura achiziţie intelligence a Damen.
Consultantul Dan Dumitru este general SIE în rezervă, cu un bogat CV de spion în SUA şi Canada până în 1999. Înainte de 1989, Dan Dumitru a activat pe platforma Centralei Nucleare de la Cernavodă şi în brigada specială „U” a Securităţii, cunoscută şi sub denumirea de „Fantome”. Considerat un apropiat al foştilor lideri PSD Adrian Năstase, Mircea Geoană şi Viorel Hrebenciuc, actualul consultant Damen a fost secretar de stat la Economie până în 2010, dar şi fost şef al Oficiului guvernului pentru relaţii cu Republica Moldova.
2,5 miliarde de dolari a fost cifra de afaceri Damen în 2017.
Un business uriaş, pentru protecţia căruia s-a înconjurat în România de ofiţeri de informaţii.

Dan Manole 14 - decembrie - 2018

Lasa un raspuns


Ex-prorectorul Balt

Ca urmare a sesizării noastre, comisia de etică universitară de ...

Moldoveanca Golovati

Conform raportării făcute la finele lunii octombrie 2019 pe SPIT ...

Barbarii finanţelor

După 1989 toate partidele româneşti ajunse la guvernare s-au comportat ...