logoImpact EST nr. 743 - 26.09.2018

Miza următorului deceniu se joacă acum.
Cu cea mai mare rată a bejeniei din Europa, cu cea mai disperată si sărăcită populaţie, ţara se destramă.
Prin corupţie şi înaltă trădare, România riscă să piardă zeci de miliarde de euro, cedând beneficiile „partenerilor strategici”.

Camera Deputaţilor a adoptat, la începutul lui iulie, în calitate de for decizional, proiectul care stabileşte măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, cu 175 de voturi pentru, 30 împotrivă şi 30 de abţineri.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, după ce deputaţii au adoptat, decizional, proiectul care stabileşte măsurile de exploatare a gazelor din Marea Neagră, că „nu putem accepta ca ţara noastră să fie în continuare dependentă energetic de Rusia”. „Este o lege foarte importantă şi cred cu speranţa că abţinerile sau voturile împotrivă au fost generate nu de rea credinţă ci poate dintr-o înţelegere greşită a prevederilor din această lege”, a declarat la tribuna plenului, liderul PSD Liviu Dragnea, după ce deputaţii au adoptat proiectul de lege care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Discursul acestuia a fost întrerupt de vociferări în sală din partea partidelor de opoziţie. Astfel, Dragnea a replicat: „E aici un disc care e stricat şi tot vorbeşte”.
Preşedintele de şedinţă, Florin Iordache, a fost nevoit să intervină pentru ca liderul PSD să-şi poată relua discursul.
„Nu au fost negocieri în spatele niciunei uşi nici deschise nici închise, nu se fac negocieri pe marginea unei legi. Ceea ce am prezentat eu astăzi am făcut-o pentru că am vorbit cu colegii mei de la Camera Deputaţilor şi am convenit împreună că înainte de a vota această lege într-o formă sau alta toţi vedem în grup care sunt datele economice, datele financiare şi avantajele strategice pentru România”, a afirmat Liviu Dragnea, răspunzând astfel reproşurilor opoziţiei.
Acesta susţinea că s-a consultat cu colegii din Camera Deputaţilor şi au hotărât că legea nu trebuie adoptată în forma Senatului. „Trebuia să fie adoptată această lege nu în forma care a venit de la Senat, nu vreau să acuz pe nimeni, ori a fost superficialitate ori nu a fost o analiză foarte atentă, dar nu puteam accepta în Camera Deputaţilor ca România să-şi păstreze în continuare dependenţa energetică de ruşi, Faptul că am pus 50% din toată producţia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacţionare pe piaţa românească înseamnă că Romania devine una dintre puţinele ţări din lume care devine independentă energetic. De asemenea, suprataxare zero nu putea fi acceptată pentru că nu poţi, ca stat român, să nu încasezi absolut nimic”, a completat Dragnea, după votul final.
Companiile care explorează si exploatează zăcămintele de petrol şi gaze din Marea Neagra vor avea un regim normal al redevenţelor, urmând să plătească redevenţele prevăzute în acest moment în lege sau în contractele încheiate cu statul roman, potrivit unui proiect de lege adoptat de Guvern. Proiectul mai prevede ca aceste companii (în Marea Neagra făcând deja explorari Exxon, OMV, Lukoil) trebuie să aibă minim un sfert din angajaţi români şi trebuie să obţină avize de la nouă instituţii, printre care Statul Major General al armatei şi Ministerul de Externe.

Care e fondul problemei?

România are printre cele mai mici redevenţe din Europa şi astfel exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră ar deveni extrem de profitabilă pentru companiile străine.
Este primul proiect de lege dedicat explorărilor şi exploatărilor de hidrocarburi offshore.
Legea offshore este demult aşteptată de companiile care au investit în explorările din Marea Neagră.
Statul român încasează printre cele mai mici redevenţe din lume din extracţia de petrol, de până la cinci ori mai mici decât statele din vârful clasamentului.
România a pierdut, în zece ani, nu mai puţin de 20 de miliarde de euro din cauza redevenţelor mici, conform calculelor specialiştilor.
Companiile care au, în acest moment, acorduri petroliere offshore, sunt:
• OMV Petrom şi ExxonMobil: perimetrul de mare adâncime Neptun Deep
• Lukoil, PanAtlantic Petroleum şi Romgaz: perimetrul Trident
• Black Sea Oil&Gas: perimetrele Midia şi Pelican
• Petromar Resources: perimetrele Muridava şi Est Cobălcescu
În raportul de activitate pe 2015 Curtea de Conturi incrimina, printre altele, faptul că în perioada 2011 – 2015 statul a încasat cu aproape 4,7 miliarde lei mai puţin decât ar fi trebuit, din cauza neîncasării corecte a redevenţelor petroliere. Potrivit Curţii de Conturi, ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) nu a aplicat legea şi a stabilit un preţ de referinţă a gazelor naturale extrase în România în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea petrolului din 2004.
Potrivit Legii petrolului, ANRM ar fi trebuit să efectueze studii pe baza cărora trebuia să stabilească preţul de referinţă la ţiţei şi gaze naturale, în baza căruia se calculează redevenţa petrolieră, însă ANRM a stabilit acest preţ fără a avea la bază astfel de studii, arată Curtea de Conturi. „Neaplicarea dispoziţiilor legale şi stabilirea preţului de referinţă a gazelor naturale extrase în România în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redevenţei petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011 – 2015, cu suma estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 dolari)”, arată un raport de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015, publicat de Curtea de Conturi.

Presiuni şi sforării prin intermediul ambasadorilor Marelui Licurici, Franţei şi Germaniei. Pardon, lobby.

Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Hans Klemm, a declarat că „a îndemnat în mai multe rânduri Guvernul român să fie predictibil în ceea ce priveşte economia şi să fie transparent privind modificările care pot afecta investitorii.” El a criticat modul în care Parlamentul a adoptat Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, spunând că au fost încălcate toate principiile transparenţei şi negocierii şi că „este îndoielnic”. „Această lege a fost prezentată prima dată spre vot luni la ora 15.00 şi adoptată la 22.00”, a afirmat diplomatul american.
Hans Klemm a a enunţat aceste ziceri la marele eveniment de răsunet internaţional Festivalul de Film şi Istorii Râşnov, unde – absolut întâmplător – a participat la o dezbatere alături de Michele Ramis, ambasadoarea Franţei, şi Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei.

Hop si ungurii, dar mai pe şest

Grupul maghiar MET, unde acţionar majoritar este CEO-ul Benjamon Lakatos, fost director al companiei petroliere naţionale maghiare MOL şi apropiat al premierului Ungariei, Viktor Orban, îşi aduce în România divizia internaţională de trading de mărfuri, înregistrată în Austria, pentru tranzacţionarea gazelor din Marea Neagră.
MET a primit recent licenţă de furnizor de gaze naturale în România de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Licenţa de furnizare de gaze a fost acordată de către ANRE firmei MET Austria Energy Trade GmbH. Aceasta este înregistrată ca trader şi pe hub-ul central-european de gaze de la Baumgarten din Austria, punctul terminus prevăzut în proiectul iniţial al gazoductului BRUA şi locul unde este prevăzut în continuare să ajungă gazele care vor fi extrase din perimetrele offshore româneşti, însă printr-un ocol în Slovacia.
MET Austria Energy Trade GmbH este şi acţionar minoritar la furnizorul român de electricitate şi gaze MET România Energy SA, controlat de grupul-mamă elveţian MET Holding AG.
Consiliul Concurenţei analizează în prezent o tranzacţie recentă prin care MET Holding AG preia subsidiara locală a grupului german RWE, RWE Energie România şi are şansa de a intra pe podiumul pieţei concurenţiale româneşti de furnizare de energie. În noiembrie 2016, MET Holding AG a finalizat preluarea traderului de energie Repower Furnizare SRL, deţinut până atunci tot de un grup elveţian, Repower AG. Licenţa de furnizor de gaze de la ANRE permite înregistrarea ca participant la pieţele centralizate de gaze din România, administrate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), OPCOM şi Humintrade.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat recent actul normativ de modificare a Legii energiei, care impune tuturor producătorilor români de gaze naturale ca, de anul viitor, minimum 50% din livrările lor anuale de gaze să fie prin tranzacţii de vânzare derulate pe pieţele centralizate angro din România. De asemenea, licenţa permite furnizarea de gaze către clienţi din România, prin operaţiuni şi tranzacţii angro şi cu amănuntul, atát în regim reglementat, cât şi pe piaţa concurenţială, precum şi încheierea de contracte cu operatorul sistemului naţional de transport, Transgaz, cu operatorii de reţele de distribuţie şi cu cei de înmagazinare a gazelor.

Şantaj şi ameninţări voalate

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, duminică seara, că a avut o discuţie tensionată cu reprezentanţii OMV şi Exxon, care i-au transmis că, după ce vor vedea forma finală a legii offshore, vor lua decizia de a continua sau nu investiţiile în Marea Neagră.
Dragnea a spus că legea va fi adoptată în trei săptămâni, adăugând că indiferent de ce presiuni se vor face asupra sa şi a partidului, parlamentarii nu vor ceda:
„La mine a venit CEO de la OMV marţi şi a doua zi preşedintele din Exxon din America şi – sigur – subiectul a fost legea off shore.
A fost o discuţie tensionată. Şi-au exprimat dorinţa de a continua investiţiile în Marea Neagră dar, ţinând cont de dorinţele lor, de stabilitatea fiscală, de libertatea de a-şi vinde gazele în condiţii de profitabilitate şi eu le-am spus ceea ce am spus şi public: Poziţia mea de astă-vară nu s-a schimbat – în sensul că România trebuie să câştige financiar suficient şi un procent însemnat din ceea ce se câştigă din această afacere, pentru că este vorba de o resursă naturală a României şi, de asemenea, o parte mare din această producţie de gaze să se vândă pe piaţa din România, ca economia noastră să poată să beneficieze în următorii 20 -30 de ani. Al doilea obiectiv este să avem independenţă energetică”.
El a adăugat că trebuie găsită „o balanţă corectă între interesele legitime româneşti şi interesele celor ce investesc”.

Dan Manole 14 - septembrie - 2018

Lasa un raspuns


Alde APIA, mai nociv

Până să primească subvenţia UE de 1,8 milioane de euro, ...

În loc de trupul ma

Tragedia orfanei, încă minoră, Antonia-Andreea Ivan se amplifică pe zi ...

Săraca Filială Sud

Iată, facem apelul celor vreo 60 de scriitori, câţi numără, ...