logoImpact EST nr. 844 - 26.10.2020

Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui Klaus Johannis

V-am trimis cele trei scrisori precedente (prima, referitoare la anumiţi consilieri ai dvs., a doua, referitoare la şefii de servicii secrete moşteniţi de la predecesorul dvs. Traian Băsescu, iar a treia, referitoare la şefii de parchete numiţi în 2013 de ex-preşedintele Băsescu, în tandem cu premierul Ponta) pentru a vă pune în temă şi a lua deciziile pe care le aşteaptă majoritatea românilor care şi-au investit speranţele în edificarea unei Românii normale sub preşedinţia dvs. Am făcut acest demers şi cu intenţia de a nu ajunge la final de mandat în postura de a afirma ca fostul preşedinte Emil Constantinescu că aţi fost înfrânt de sistemul serviciilor secrete sau de a declara ca fostul preşedinte Traian Băsescu că serviciile secrete tind să devină incontrolabile.

Luaţi aminte la experinţele lui Constantinescu şi Iliescu!

Realizând o retrospectivă, se cuvine semnalat că fostul preşedinte Emil Constantinescu a numit şefi de serviicii secrete sau consilieri pe probleme de apărare şi siguranţă naţională persoane fără competenţă şi experienţă în materie, care nu au reuşit să le reformeze şi să le controleze în timpul mandatului său. Astfel, director al SRI l-a numit pe Costin Georgescu, de profesie inginer, care la data respectivă deţinea funcţia de director economic al Societăţii R, care edita cotidianul România Liberă. Director al SIE l-a numit pe Catălin Harnagea, de profesie jurnalist, care la data respectivă deţinea funcţia de şef al Secţiei Investigaţii de la ziarul România Liberă. Iar şef al SPP l-a numit pe Nicu Anghel, fost ofiţer în Ministerul Apărării Naţionale, care a fost dat afară din armată înainte de 1989 după ce se remarcase la Satu Mare prin escapade bahice şi amoroase. În importanta funcţie de consilier prezidenţial pentru apărare şi siguranţă naţională, ex-preşedintele Constantinescu l- a numit pe Dorin Marian, de profesie inginer geolog, care obţinuse un master în Stiinţe Politice la Jackson State University din Minnesota (SUA), dar nu avea experienţă în domeniul securităţii naţionale sau al relaţiilor internaţionale. Nici fostul preşedinte Ion Iliescu nu a numit oameni deosebiţi de competenţi şi experimentaţi în fruntea serviciilor secrete, în ultimul său mandat. Director al SRI l-a numit pe senatorul Radu Timofte, fost ofiţer de grăniceri, trecut în rezervă înainte de 1989 cu gradul de maior, care a avut tangenţă cu domeniul doar în calitate de preşedinte al Comisiei parlamentare de supraveghere a activităţii SRI. Director al SIE l-a numit pe Gheorghe Fulga, fost profesor de socialism ştiinţific, iar la data respectivă profesor de ştiinte politice la Universitatea din Braşov. Iar consilier pe probleme de apărare şi siguranţă naţională l-a numit pe generalul Ioan Talpeş, de profesie istoric militar, fost director al SIE în mandatul său prezidenţial precedent (1992-1996), care a activat până în 1989 la Institutul de Istorie Militară, sub comanda generalului Ilie Ceuşescu. Aşa cum am arătat în scrisoarea a doua, ex-preşedintele Traian Băsescu a numit în fruntea serviciilor secrete oameni insuficient calificaţi şi obedienţi, mulţi dintre ei şantajabili, pe care i-a promovat, protejat şi folosit pentru a exercita un control autoritar asupra partidelor politice şi instituţiilor fundamentale ale statului (parlament, guvern, autoritatea judecătorească). Sub preşedinţia lui Traian Băsescu, unele servicii secrete, îndeosebi SRI , dar şi SIE şi SPP au fost implicate în acţiuni de poliţie politică pe care nu şi le-au permis în timpul predecesorilor săi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Foştii presedinţi, Iliescu şi Constantinescu, nu au recurs şi nu au potenţat serviciile secrete nici măcar pe sfert comparativ cu Traian Băsescu. În timpul celor doua mandate prezidenţiale ale lui Traian Băsescu, îndeosebi principalul serviciu secret al României, SRI, a căutat să controleze nu numai clasa politică, ci şi justiţia, presa şi zona afacerilor.

Controlul politicului

Astfel, SRI a fost implicat în facerea şi desfacerea de partide politice şi de majorităţi parlamentare, prin intervenţii oculte asupra unor parlamentari sau lideri de partide. Exemplul cel mai elocvent este UNPR, care a fost înfiinţat în 2010 prin racolarea de parlamentari de la PSD şi de la PNL. Fostul director al SRI, George Maior, şi primul său adjunct, generalul Florian Coldea, actualul director interimar al SRI, au fost în relaţii deosebit de apropiate cu generalul Gabriel Oprea, preşedintele UNPR, care a intrat în 2010 în coaliţia de guvernare iniţiată de PDL şi condusă de ex-preşedintele Traian Băsescu, iar în 2012 a contribuit la răsturnarea guvernului condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi s-a raliat guvernului USL condus de premierul Victor Ponta. Maior şi Oprea erau legaţi şi prin faptul că au fost amandoi naşi de căsătorie ai premierului Ponta la cele două mariaje ale acestuia. Nu este lipsit de interes, sub acest aspect, faptul că în 2010 Victor Ponta intenţiona să intre în UNPR cu un grup de politicieni apropiaţi în cazul în care nu ar fi fost ales preşedinte al PSD. De altfel, înfrângerea lui Mircea Geoană şi alegerea lui Victor Ponta în fruntea PSD la Congresul din februarie 2010 a compărut multora drept o operaţiune orchestrată de serviciile secrete. Ba, chiar se poate spune că frâiele PSD au fost preluate de fosti ofiţeri ai serviciilor secrete, având în vedere că Victor Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE în perioada 1997-2001, iar socrul său, Ilie Sarbu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Senatul României, a fost înainte de 1989 colaborator al Securităţii , sub numele conspirativ “Ovidiu Marinescu “, iar apoi ofiţer deplin conspirat al CIE (serviciul de spionaj al Securităţii). Pentru a realiza controlul clasei politice şi al instituţiilor fundamentale ale statului, conform unor ofiţeri care au activat în SRI, generalul Coldea a emis în anul 2009 (an cu alegeri prezidenţiale) un ordin secret ilegal privind monitorizarea tutror politicienilor, de la prim-ministru, miniştri şi parlamentari până la preşedinţi de consilii judeţene şi primari de municipii, oraşe şi comune, excepţie facând doar preşedintele României. În acelaşi timp SRI a tratat cu superioritate clasa politică, începând cu Parlamentul, precum şi opnia publică, nerespectând dispoziţiile constituţionale şi legale privind exercitarea controlului parlamentar asupra acestui serviciu secret, prin neprezentarea în fiecare an a raportului de activitate în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în perioada leadership-ului Maior-Coldea. Astfel, în perioada 2007-2012 nu a fost prezentat nici un astfel de raport şi, de abia în decembrie 2013, SRI a prezentat în faţa Parlamentului rapoartele de activitate pe ultimii şase ani, fapt ce poate fi considerat nu numai o sfidare a bunului simţ, ci şi o sfidare a democraţiei, a statului de drept şi a supremaţiei puterii legiuitoare. Din păcate, în ultimii ani a devenit tot mai vizibil şi faptul că importanta comisie parlamentară de supraveghere a activităţii SRI s-a metamorfozat într-o comisie de apărare a acestui serviciu secret faţă de membrii Parlamentului şi faţă deopinia publică.

Valer Marian - Senator independent 13 - martie - 2015

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...

Farmaciile şi fieru

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit ...