logoImpact EST nr. 784 - 18.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Rubrica de psihologie: “Pheonix în spirit

Dobândirea stării interioare de pace sufletească şi fericirea de a trăi, lipsa temerilor în faţa viitorului, este rezultatul unei filosofii de viaţă pe cât de simple, pe atât de profunde. Nu oricine poate ajunge de unul singur la un asemenea nivel al spiritului în existenţa de zi cu zi. Această stare interioară, independentă de tot ceea ce îl înconjoară pe individ, este aproape o stare mistică, de fericire deplină ca cea descrisă, spre exemplu, de Nicolae Steinhardt în paginile din “Jurnalul Fericirii”. Acest autor relatează un episod cutremurător în care este torturat ore în şir în azilul spital de la Piteşti de către doi torţionari, faţă de care în timpul chinurilor fizice cumplite nutreşte doar sentimente de recunoştiinţă, simţind că aceştia vor să-l ajute mai degrabă să-i ducă sufletul spre mântuire. Nu are nici o fărâmă de teamă, conştient fiind că nu i-ar fi de nici un folos şi duce lucrurile chiar mai departe, exprimându-şi regretul că atunci când sufletul lui îi era mai aproape de a se desprinde de trupul lumesc, cei doi se opresc să-l mai lovească în chip inexplicabil. Exemplul prezentat dovedeşte o forţă şi o rezistenţă a spiritului care sfidează limitele umane.

Dincolo de aspectele ţinând de dimensiunea religioasă a experienţei marelui scriitor, consider că starea de fericire şi pace sufletească poate fi creată în interiorul nostru, fără raportarea directă la contextul din exteriorul nostru. Oricât de defavorabil ne-ar fi într-un anumit moment acest context exterior. Totodată, însăşi trăirea interioară de pace şi fericire, ne poate furniza forţa de a schimba în favoarea noastră, mai devreme sau mai târziu, ceea ce se află în exteriorul nostru şi ne este potrivnic.

Procesul prezentat mai sus se poate desfăşura însă şi în sens invers, sub forma „masturbării intelectuale”, concept dezvoltat de Albert Ellis şi Windy Driden în lucrarea „The Practice of Rational Emotive Behavior Therapy” (2003). Particularităţile acestui mod de gândire sunt trei:

  1. Tendinţa spre „catastrofizare” şi dezvoltarea unor credinţe iraţionale, se întâmplă când persoana exagerează evenimentele negative cu care se confruntă, dezvoltând numeroase erori de logică.

  2. Rezistenţa scăzută la frustrare, atunci când o persoană nu poate fi niciodată fericită dacă un eveniment indezirabil se petrece în viaţa ei sau se simte ameninţată de producerea lui.

  3. Tendinţa spre depreciere care îi determină pe unii oameni să se considere pe ei înşişi sau pe ceilalţi în totalitate răi sau lipsiţi de valoare dacă au făcut ceva ce nu trebuia făcut sau, dimpotrivă dacă nu au făcut ceea ce trebuia făcut.

 Împotriva acestor tendinţe autolimitative, iraţionale prin care unele persoane îşi transformă viaţa într-un coşmar perpetuu, Albert şi Driden au dezvoltat terapia comportamental raţional-emotivă şi modelul ABC care sunt folosite cu succes de către psihoterapeuţi în ameliorarea acestor tulburări emotive de personalitate. 

Psiholog, Gabriela Iordăchiţă 22 - februarie - 2013

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...