logoImpact EST nr. 795 - 14.11.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

DATCUU HAMLETVasile Datcu vine direct de pe câmpurile de floarea –soarelui şi soia cu esenţele tari ale filosofatului despre măsura lucrurilor

 

Rep.: Dle Datcu, agricultura intră între vremuri şi vreme şi un fermier ca dv. precis are răspunsul la o caniculă şi secetă de trei-patru luni-vine foametea sau saţietatea?

Vasile Datcu: Nu suntem ameninţaţi pe termen scurt de foamete. Vom continua cu saţietatea. Cei care judecă puţin, îşi închipuie că este un lucru bun. Cei care au tupeul să judece un pic mai mult, îşi dau seama de pericole, şi ajung la ceea ce vechii greci preţuiau foarte mult-măsura lucrurilor. Măsura lucrurilor a fost uitată de toată lumea, dar capitalismul cultivă o lipsă de măsură flagrantă, teribilă şi devastatoare. Şi cum toţi suntem ca nişte naşi, puşi în capul mesei capitalismului, ne înfruptăm din filosofia lui cu voluptăţi maxime. Toată ţara este plină de capitalişti, toată ţara este plină de întreprinzători. Nu ţin seama dacă au sau nu vocaţie antreprenorială. Şi când ceva nu merge, apasă pe pedala aia paranoică: ăilalţi sunt de vină! Foame nu ne paşte acum, ci oleacă mai încolo.

Rep.: Deci putem sta liniştiţi, avem o agricultură sănătoasă, care ne hrăneşte negreşit, nu?

V.D.: Aaa, sigur că da, mai ales că importăm 70% din alimente!

Rep.: Ha, ha!?

V.D.: Păi cum altfel? Vezi politicienii cum declară cu emfază: uite ce creştere economică avem! Pe mine mă apucă un râs cumplit:despre ce creştere economică vorbesc ei? Este o creştere economică realizată prin consum. Care consum este 90% importat, deci este o creştere economică a noastr[ foarte pasageră, şi o creştere a lor, a acelor care produc, de substanţă. În acele produse de import s-au dus măririle de salarii, creşterile de pensii, şi aşa mai departe. Pe mine mă cutremură lipsa asta înfiorătoare de logică. Creşterea consumului nu înseamnă creştere economică! Este o creştere financiară, gonflabilă, datorită apariţiei unor bani în piaţă, prin tot felul de plăţi suplimentare, măriri de salariu…Ei se regăsesc la cei care vând masiv, e o învârteală,  ei îşi măresc cifrele de afaceri, apar indicatorii creşterii, dar în realitate nu este o creştere de fond. O creştere de fond se bazează pe o infrastructură, pe o dezvoltare economică, pe producţie. Eu mă dezvolt pe producţie, şi pe termen lung. Există o producţie naţională agricolă, dar, din păcate, nici un guvernant nu răspunde la următoarea întrebare: cât hrănea ţara poporul la început de mandat, cât hrănea la sfârşit de mandat. Scurt, nu…Nu mă lua pe mine că a crescut cu trei la sută, căă…Câţi măncau la început de mandat, care era raportul dintre ce se importa şi ce se producea în ţară. 10% se producea în ţară, 90% se importa. La sfârşitul mandatului meu, măi Partid, vreau să mă duc la 20% cu ce se produce în ţară.

Rep.: Dar n-are nimeni chef de statistica asta!?

V.D.: Statistica asta înseamnă. Câte perechi de şoşoni am vândut. Dar şoşonii ăia sunt făcuţi în Germania. Ha, ha! Câtă vreme nu producem aici din ce consumăm, nu putem vorbi de dezvoltare economică. Revenind la agricultură, ea este în stare să producă, dar n-are infrastructură. Guvernul declară că a făcut economii. Nu pot decât să-i spun să şi le pună nu ştiu unde pe alea! Şi eu, producătorul de materie primă agricolă, stau şi două zile la descărcare în port, pentru că n-am infrastructură. Şi banii stau la guvern. Pierdem de două ori. Păi cum să mă dezvolt dacă maşinile mele stau la descărcat în port de două zile. Să ferească Dzeu, printr-un accident posibil, să ne dublăm producţia! Se va strica producţia pe câmp, aşa cum se strică acum prin grădinile oamenilor…Vă daţi seama că infrastructura portului este cea făcută în 1889?

Rep.: Deci seceta ne avantajează.

V.D.: Cu cât prăpădul este mai mare, cu atât liniştea este mai mare.

Rep.: Doar asta îşi doresc oamenii? Linişte şi mâncare?

V.D.: Proiectul lor existenţial conţine trei elemente, auzite de mine la Revoluţie: lumină, căldură, mâncare!

Rep.: Ha, ha! Şi noi credeam că este libertate, egalitate, fraternitate!

V.D.: Nooo! Ce libertate?! Vedeţi ce haz nebun are istoria câteodată?

Rep.: Şi dacă punem la socoteală şi cele trei valori ale treimii negre care guvernează România-laşitatea, trădarea, indiferenţa-ce iese?

V.D.: Integrăm triplu cele trei variabile şi dă prostia. Avem resurse enorme , date de Dumnezeu, şi le-am compensat printr-o letargie comportamentală. Cu mintea nu stăm rău, dar la comportament, da. E ceva mai puţin grav, dar în acelaşi timp, şi mai grav.

Rep.: Sunteţi membru al Academiei Aristoteliene de la Atena, deci un înţelept al lumii. Cum aşteaptă un înţelept noua migraţie? Sunteţi pregătit să primiţi la Brăila acest nou exod? Sau inxod?

V.D.: O să vă surprindă, dar vecinii mei de la fermă sunt sirieni. Le-am vândut nişte paie, mi-au dat nişte bălegar, deci iată cum populaţiile lumii fac schimburi pozitive. Am mai avut încă un sirian la nord, m-a ţepuit cu nişte paie, dar a plecat…Sirienii veniţi recent au fugit de acolo, îngraşă viţei, îi exportă în ţările arabe, rup româneşte, şi mi-au spus că este cumplit ce este acolo, nu este nici o soluţie. Tot ce este tânăr, trebuie să meargă la război, şi cum ei sunt tineri, dacă se întorc, îi omoară. Ei sunt condamnaţi la moarte, dacă îi prind, îi împuşcă. Armata îi împuşcă. Filosofic vorbind, mecanismele de protecţie ale oricărui organism social îl autoconservă şi îl reproduc. E un mecanism interior care îl autoreglează. Ce se întâmplă în Siria este Islamul rigid, care nu permite joaca cu regulile. Sunt percepte rigide, capabile să-i menţină coerenţa. Islamul vrea să-şi păstreze fiinţa. Imixtiunea europeană, veche de 200 de ani, i-a atacat fiinţa. Iar de curând, ultima mare ispravă europeană, debarcarea dictaturilor din nordul Africii, a dat drumul la tăvălug. Prima reacţie violentă este a unui stat islamist, capabil să cureţe tot. În faţa istoriei, individul nu are nici o valoare.  Sunt două entităţi total diferite. Când una a imixtionat în cealaltă, a încercat s-o hibridizeze, au ieşit monştri. Europa a greşit enorm amestecându-se peste tradiţiile lor. Şi ce s-a întâmplat în Grecia este tot o greşeală europeană. S-au forţat tradiţiile. Dacă grecul stă şi mişcă mătăniile şi priveşte la cer, lasă-l aşa. Dar dacă vii şi-l perverteşti- ia bani, cumpă-ţi plasmă şi uită-te la cum trec cocorii la televizor- lucrurile se schimbă. Cum adică, iau credit pe buletin ca să privesc cocorii pe televizor, în loc să mă uit pe cer? Că eu am cocori pe cer!

Rep.: Cei care vin acum peste Europa sunt cei care vor să vadă cocorii la televizor?

V.D.: Nu. Ei sunt probleme individuale, care devin de mase. E răspunsul individual în faţa terorii. Teroarea stăpâneşte organismul. Nu intri în cadru, eşti tăiat. Ei formează o masă, dar care este eterogenă. Când masa va avea valenţe de vector, va avea valori, atunci devine extrem de periculoasă. Atunci va transfera în Europa valori de-ale lor. Cu cinism, îţi pretind comportamente în acord cu propria ta filosofie. Filosofia dreptului. Vorbiţi de drepturile omului? Suntem ca voi, oameni, egali, asiguraţi-ne tot ce asiguraţi tuturor celor de-o seamă cu voi. Nu cred că cineva din Europa s-a gândit că va fi exploatat cinic cu propriile lui valori.

Silviu VASILACHE 11 - septembrie - 2015

Lasa un raspuns


Hahui a încolonat

Ca director al Poliţiei Locale, el mai pune peste pensia ...

47 de funcţii din A

Pesedeul a folosit cu succes metoda numirilor în funcţiile de ...