logoImpact EST nr. 787 - 18.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Expertul tehnic în construcţii Octavian Coşovliu avertizează despre pericolele ascunse în pământul Galaţilor

 

Reporter: Dle Coşovliu, oraşul Galaţi este construit pe un sol nu tocmai generos, ba aş spune chiar dificil. Trebuie să ne îngrijorăm?

Octavian Coşovliu: Vreau să atragem atenţia autorităţilor şi locuitorilor din Galaţi că este necesar să acordăm o minimă atenţie condiţiilor în care lucrăm, trăim şi ne influenţăm unii pe alţii. Avem „beneficiul” unui pământ perfid, şi dacă nu este tratat cum se cuvine, se pretează la tot felul de surprize. Trebuie să ne gândim la diferenţa de atitudine, cea de acum şi cea din urmă cu mai mulţi ani. Anumite evenimente petrecute în serie în 1954 la Brăila, unde se surpau clădirile în centrul oraşului, a dus la formarea unei comisii speciale, formată din cei mai buni specialişti ai ţării, în construcţii şi fundaţii, şi în probleme hidroedilitare. Aceştia au examinat problemele, au studiat la nivel de laborator la Academie. S-au creat organe de studiu şi organe de aplicare a măsurilor rezultate din studiu. Ce măsuri s-au aplicat? Oprirea surselor de infiltrare în loess şi consolidarea fondului existent, şi nu dărâmarea lui. Foarte important, pentru că a creat un nivel de educaţie în acest sens. Făcând un salt de 10 ani, fenomenele produse în Țiglina I şi II au creat şi aici o şcoală. S-au făcut poligoane experimentale pentru a studia influenţa apei asupra loessului. Loessul ţine construcţia când este uscat-până la 3-4 kg pe centimetru pătrat-dar scade la 0,7-0,8 kg pe cm când este umed. Sunt fenomene care fac structura să se prăbuşească brusc şi neuniform.

Rep.: S-a întâmplat brusc şi distructiv pe str. Columb, la ploile din 2010.

O.C.: O construcţie pe acest pământ se comporta ca un vapor pe valuri. Ca o navă rezemată pe capete şi rezemată pe mijloc. În această situaţie avem dimensionarea structurii respective. Aşa se calculează rezistenţa la tasări neuniforme. Dar e mai bine să luăm măsuri preventive. Am studiat pe blocuri experimentale, am studiat stabilitatea taluzelor în Valea Abatorului. Era un sistem care mergea. E bine să cunoaştem ce era organizat aici pentru a ne lupta cu aceste tasări. Avem capacitatea, creasem nişte instituţii, ţineau garda.

Rep.: Nu mai avem acel sistem de proceduri?

O.C.: Sunt exemple, n-aş vrea să apăs pe nimeni, dar nu mai sunt! Urmăream tasările blocurilor, ştiam unde am avut necazuri… Dacă funcţionau metodele de prevenţie, ştiam ce se întâmplă şi pe str Oltului. Dacă s-ar fi urmărit canalele, prin inspecţii periodice, am fi ştiut. La o conductă cu 600mc/oră, dăm jos toate casele. Ar trebui să avem oamenii pentru intervenţii. Facem economii şi e foarte grav. Renunţi la cravată, renunţi la batista de la buzunar, dar nu renunţi la pantaloni. Ori, noi tocmai am renunţat la pantaloni!

Rep.: Normele spuneau că nu putem construi la mai puţin de 80 de metri de creasta taluzului, şi noi am construit la 20 m.

O.C.: Ba nu, s-a construit şi la 5 m! Noi ne-am libertinizat, nu eliberat. Producem prejudicii celui de alături. Facem un bloc cu 10 nivele lângă o casă de un nivel. Blocul se duce în jos şi îl ia şi pe cel cu un nivel. Ăla plânge, dar nu are decât 700 de lei pe lună. Cel cu blocul are mai mult şi nu-i pasă de cel de alături. Iată căt de mult rău facem când avem atât de multă libertate. Nu avem dreptul moral, nu trebuie să-l avem nici pe cel social.

Rep.: S-a făcut cândva un plan de stabilizare al falezei. Care este evoluţia stabilizării în termenii actualităţii?

O.C.: Când construieşte, neamţul întâi măsoară, şi apoi verifică. Noi nu verificăm, noi tăiem întâi, şi apoi măsurăm. Exemplul este Faleza. Am pus blocurile, dar ce facem cu pământul? Trebuie să ţină, că e pământ! Ei, nu ţine! Am făcut un studiu, cu profesorul Luca şi cu profesorul Dan Dumitrescu de la Bucureşti. Din studiu a rezultat necesitatea prioritară de a se lua măsuri de consolidare a Falezei. E necesitate prioritară. Adică, în loc să ne cumpărăm cravată şi batistă la butonieră, noi trebuie să ne cumpărăm pantaloni, domnule! Să consolidăm Faleza! Am dat şi soluţii. Dar mai trebuie şi nişte bani. Trebuie făcută stabilizarea taluzelor prin lucrări de coastă. Adică lucrări la bază şi lucrări de taluz. Trebuie să ne uităm în studiu. Atât. Lucrările sunt prevăzute acolo.

Rep.: Da, dar poate că administraţia locală nu are chef.

O.C.: Nu i-am ales pentru chef. I-am ales să facă ceea ce trebuie făcut. Trebuie insistat, ne dă afară pe uşă, intrăm pe geam.

Rep.: Galaţiul pluteşte pe o baltă de smârc?

O.C.: Nu! Dar trebuie să controlăm puţurile hidrologice. Le avem , dar nu se uită nimeni la ele. Sunt date care trebuie urmărite, trebuie semnalate, pentru că sunt evoluţii. Sunt şi indicii seismici. Dacă e creştere a presiunilor în apele freatice, am avea date despre o mişcare seismică importantă. Am putea prevedea cutremurele. Dar, simultan, trebuie urmărite tasările, trebuie urmărite puţurile şi trebuie să avem şi un sistem de control al apelor freatice şi al subsolurilor la blocuri. Tehnica este de a conferi blocurilor o supradimensionare a structurii, pentru a prelua prin uniformizarea tasarilor o tasare generală. Nu se rupe structura, dar trebuie să acţionăm mereu. Pe de alta parte, e o invazie de specialişti în teren umed. Sunt cam mulţi…Ha, ha! Administraţia locală trebuie să fie preocupată de starea solului.

Rep.: La Francezi se adânceşte falia de alunecare. Ce mai putem face?

O.C.: Trebuie stopată cauza. Şi obţinem efecte. Aici s-au scurs enorm de multe lichide, care s-a întâmplat din motive de lene şi din motive de bani. Trebuie intervenit. Cu bani şi cu cap. Şi cu studii. Şi cu respect pentru normative. Chestiunea este că nu prea mai avem specialişti care să verifice. Inspecţia în Construcţii a pendulat, a ajuns la Drumuri…Bine că n-a ajuns la Industrii Alimentare. Acum e filială a Inspecţiei din Constanţa. Dar nu e seriozitate, se fac destule greşeli.

Silviu VASILACHE 22 - februarie - 2013

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”