logoImpact EST nr. 779 - 25.06.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

ZimbruuuuPoetul Ion Zimbru, zeul neautorizat al Moldovei, e din neamul lui Ileana Cosânzeana, Făt Frumos şi Zmeul!

Reporter: Dle Ion Zimbru, sunteţi un mare cititor, un important poet al acestui popor de poeţi, vă propun pentru lista de aşteptare a poeţilor ce merită statuie.

Ion Zimbru: Şi eu vă contrapropun pentru o statuie, măcar una de ceară. Dacă e să vorbim despre ce s-a distrus în acest oraş, aş propune ridicarea de statui de ceară şi pentru Combinat, şi pentru şantierul Naval…Admit asta, că trăim într-un oraş al muzeelor şi al relicvelor, dar să nu fim niciodată un oraş al celor care au uitat de Ileana Cosânzeana, Făt Frumos şi Zmeul!

Rep.: Ne salvează acest mit al supravieţuirii prin idealul frumosului?

I.Z.: Este un mit care ne aparţine în exclusivitate, este un reper fără de care eu nu pot supravieţui, sunt şi mulţi alţii care nu pot…Eu nu pot să mă mişc fără aceste repere. Când cobori de la 1000 de km pe scară şi ai balustradă, te simţi în siguranţă. Dacă nu ai balustradă, nu poţi să cobori. Avem nevoie de ceva care să ne ţină verticali, chiar dacă ne târâm. Chiar dacă am ajuns râme, trebuie să mergem cu fruntea sus. Eeee?!

Rep.: Trăim într-un timp de atitudine civică sau de creaţie literară? Mă gândesc la deschiderea oferită în anii 90 muncitorilor de presă, de apariţia „Nodurilor şi Semnelor”.

I.Z.: Poezia lui Nichita Stănescu a avut o importanţă atât de mare încât am gândit că trebuie să-i păstrăm amintirea şi prin aceste lucruri din anii 90-Noduri şi Semne, revista, asociaţia şi apoi, cenaclul. Iată că cenaclul rezistă şi astăzi, şi mulţumesc ziarului „Viaţa liberă”, care găzduieşte de atâta timp cenaclul. Cineva are grijă să nu se piardă aceste lucruri frumoase, căci dacă dispare frumuseţea de tip Ileana Cosânzeana, Făt Frumos şi Zmeul, degeaba avem noi frumuseţea de pe internet. Ea să ajungă să depăşească graniţa minimei moralia, cum spunea frumos Andrei Pleşu. Dacă nu avem acest lucru, degeaba…A zis Pleşu că toţi de la ministerul culturii şi educaţiei sunt oameni cu educaţie frugală. Nu poţi construi un bloc de la etajul unu în sus, dacă nu ai fundaţie, nu ai parterul…Există o dezdumnezeire generală. Atâta timp cât un enoriaş a ajuns să intre în biserică în şlapi şi în chiloţi-iertaţi-mă că spun lucrul acesta-ce Dumnezei să mai vezi? Lasă, că dacă am o revelaţie!… Asta mă duce cu gândul la ce a spus Octavian Paler: „Nu de Dumnezeu mi-este frică, ci de faptul că s-ar putea să nu existe!” Cum să stai în faţa bisericii, să mănânci seminţe şi să scuipi? Am dovada că cel cu şlapii n-a citit niciodată „Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana”. Nici Ivan Turbincă nu stătea în şlapi la Poarta Raiului. Păi, Făt Frumos se ducea să bea pepsi cu Ileana Cosânzeana în chiloţi? Chiar şi Zmeul, mereu la pândă, era îmbrăcat decent. Acum, toţi sunt otova. Nu se poate ca toţi să fie şi Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene şi Zmei. Nu se poate! Orice împărat, cât ar fi el de verde, de pătrat, de rotund, de nuştiucum, nu poate face nimic, dacă vine în tricou pe care scrie nuştiuce tâmpenie, ca să vorbească mulţimii la conferinţă. Trebuie ca vorbirea lui să fie însoţită de o oarece decenţă. Trebuie să respectăm cele 10 porunci, şi apoi putem să aruncăm şi Codul Penal şi Codul Civil. Eu am fost la Iaşi şi am văzut pe faţada clădirii un meş pe care erau scrise cele 10 porunci. Erau chinezi care priveau şi filmau, au rămas cu gura căscată. Ce legi să mai faci? Degeaba facem o mie de legi şi o Constituţie în trei volume, dacă nu respectăm absolut nimic. Mai ales cea cu furatul nu se respectă…

Rep.: Sunt mesaje mult prea violente cele 10 porunci pentru morala publică actuală?

I.Z.: Nu violente, sunt de neînţeles. Cum adică să nu furi? De aia m-a făcut mama, ca să fur. Mi-a zis:„Du-te mă, şi fură de la ăla din grădină!”

Rep.: Ce este acesta? Proiectul de viaţă al românului?

I.Z.: Este o cădere din rost, o plecare din rost. Care este rostul omului pe pământ? Ce a spus divinitatea când a făcut omul? „Creşteţi şi înmulţiţi-vă!Şi respectaţi cele 10 porunci!”. Dar se face cu totul altceva. Copiilor de clasa a treia le faci observaţie că mănâncă seminţe, şi te fac cu ou şi cu oţet într-un limbaj de o duritate devastatoare. Ce să mai spui, îţi este frică. Asta este căderea din rost.

Rep.: Cine îi poate aduce la drumul drept?

I.Z.: Instrucţia şi educaţia. Şi un simbol, cum este regalitatea. Să fie totemul nostru, poate fi umplut cu paie, dar îl respectăm, indiferent ce s-ar întâmpla. Cred în varianta regală a ieşirii noastre la lumină. Cred foarte mult în regalitate. Prima republică în Europa a făcut-o Napoleon. Dar a spus o chestie extraordinară: „De la sublim la ridicol, nu este decât un pas”. Nu s-a ţinut cont de asta.

Rep.: Da, dar regalitatea, ca şi ecologia, ca şi prezenţa la vot, este un lux.

I.Z.: Funcţiona la noi la ţară cea mai grozavă ecologie, impusă de mama, măturam de la fântână până la altă fântână. Şi aveam o catedrală- a fricii şi ruşinii. Cum să mă vadă mama leneş şi murdar? Mai bine fac ce mi-a zis. Acum, eu sunt ochiul şi urechea publică, şi cineva îmi dictează aceste gânduri, de om în oraşul înrăirii şi a cruzimilor. Oriunde suni la serviciile publice, nu schimbă nimic. Totul continuă ca şi cum n-am avea servicii comunitare. Suntem pe un teritoriu al barbariilor, ei nu au pârghii, nu intervin… Trăim în societatea democraţiei hachiţelor, în care facem ce vrem. Este cel mai prost sistem în care am trăit vreodată, şi îmi pare bine că n-o să mai fiu în perioada următoare. Cum să suporţi să vezi soţul şi soţia care stau la fereastră şi scuipă şi aruncă chiştoacele? Ce şcoală au făcut părinţii care suportă înjurăturile copiilor?

Rep.: Şcoala alegerilor!?

I.Z.: Să vă citesc nişte versuri mobilizatoare despre alegeri: „Se-apropie alegerile, frate/Haideţi la vot, vecino, ţaţo, soră/Vaca va fi cinci lei cu tot cu lapte/Şi doar trei lei pachetul de Marlboro. Ce bine o să fie-n urbea noastră/Aeroport şi pod peste hotar/Şi fiecare câte-o floare albastră/Între măsele, pentru domn Primar. Căldură vom avea peste măsură/Cam zece leningrade pe minut/O să ne sară ochii de căldură/vom leşina frumos în aşternut. În curţi, în iesle şi în parlamente / nu o să mai fie nici o buruiană/la urnă, frate, festina lente!/ai milă, dă-te ferm, ca la pomană. Haide-ţi la vot ca să avem tramvaie/boi, cimitire, soia şi rachiu/brânza va fi cinci lei cu tot cu oaie/şi gratis, gratis lemnul de sicriu!” Pentru iluzia asta aş vota încontinuu. Să avem totul fără să muncim! Suntem o ţară de vmg-işti!(venit minim garantat). Toţi sunt înscrişi la vmg, şi câinii, şi vacile…Ştevia îl bate pe ţăran la nas, n-are cine s-o taie, el are 10 copii şi o grămadă de bani. Şi se duce la vot, votează continuu. Ce discernământ să aibă acest om, care e beat la ora cinci, în tramvai? Ar trebui să avem şi noi electori, ca în alte state, nu pot vota toţi. Nu există opinie publică… dacă mă claxonează şi pe trotuar, ca să parcheze el maşina…Păi pe aici nu trec eu? „Du-te bă d-acia, că-ţi dau una de-ngheţi!” Fără tabula rasa nu se face nimic. Este teza mea, pe care o afirm şi o susţin.

Rep.: De asta sunteţi zeul neautorizat al Moldovei!?

I.Z.: „Singur ca un număr de pantof/ zeul neautorizat al Moldovei/ îşi peticeşte rănile cu miros de fân/apoi pleacă încet, din ce în ce mai încet/apoi plânge încet, din ce în ce mai încet/în urmă rămân statui de sare pe obrazul pământului.”

Silviu VASILACHE 30 - iunie - 2016

One Response so far.

  1. stanciu anton spune:

    Bravo, poete! ai spus-o si p’asta: cine altul putea s-o spuna asa de frumos!
    Bravo si lui gelu care tine in gradina lui oameni ca tine…incolo ce sa mai
    spun? sa va dea dumnezeu sanatate …erectie! cat se poate!

Lasa un raspuns


Gălăţenii Herăsc

În ianuarie 2019 vă aduceam la cunoştinţă că Petrică Herăscu ...

Zaharisitul Traian S

În oraşul nostru, unele din subiectele de zor ale bârfelor ...

Situaţia din Moldov

Toată telenovela celor două guverne şi celor doi preşedinţi moldoveni ...