; charset=UTF-8" /> Conform Directivei Europene, noi ar fi trebuit să reciclăm 50% din deşeuri. Ori, azi se reciclează abia 2% | Impact EST nr. 796
logoImpact EST nr. 796 - 19.11.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Dumitriu 1Ioan Dumitriu cere să dăm municipiului mai multă cogenerare tratare şi reciclare din deşeuri

Rep.: Dle Dumitriu, dv. oferiţi de ceva timp rezolvări la delicata problemă a reciclării/tratării deşeurilor municipale, aţi făcut şi o ofertă de colaborare, dar Primăria preferă ofertele pe uşa din dos. De asta aţi intervenit în şedinţa Consiliului local?

Ioan Dumitriu: M-a surprins modul cum vrea să ofere Primăria gestionarea deşeurilor unei firme spaniole-prin dialog competitiv. Sincer, nu ştiu ce înseamnă dialog competitiv. Pare mai degrabă o formă mascată de a introduce o hotărâre de CL pentru un client. Care este argumentul? Am făcut cu doi ani în urmă o propunere Primăriei, să promovăm o instalaţie de cogenerare, pe bază de deşeuri, cu resurse româneşti. Cei avizaţi ştiu că inginerul Costin Frâncu a inventat un procedeu de tratare a deşeurilor, care este de primă clasă în toată lumea.

Rep.: Tratarea termică se numeşte şi cogenerare, adică producem căldură şi electricitate din deşeurile pe care nu le mai depozităm în gropile de gunoi?

I.D.: Da, obţinem două produse din deşeuri-energie termică şi electrică. Culmea este că gazeificarea nu este o tehnologie nouă. Se face de mult timp, dar performanţele de astăzi au îmbunătăţit procesul de gazeificare şi îl face necesar pentru rezolvarea problemei deşeurilor. Deşeurile municipale organice sunt gazeificate şi prin contribuţia dlui Frâncu, se face spălarea, purificarea gazelor, pentru a putea fi utilizate. El a inventat spălarea gazelor în câmp de plasmă. Lucrul acesta nu s-a mai făcut, şi performanţele sunt bune. Gazele fiind foarte curate, se pretează pentru obţinerea unor combustibili lichizi, chiar kerosen, pentru aviaţie. Acest procedeu l-am propus spre studiu şi analiză. Am fost tratat cu ignoranţă totală. Procedeul nici măcar nu a fost analizat. Am făcut propunerea şi verbal, şi în scris, prin care încercam să trezesc interesul, prin elemente de noutate.

Rep.: Dialog competitiv însemna să discute cu mai mulţi ofertanţi şi să aleagă varianta cea mai potrivită?

I.D.: Aşa înţeleg şi eu. Discuta cu o serie de agenţi, care propun diferite soluţii şi…

Rep.: …şi urma încredinţarea directă cui trebuie!

I.D.: Ha, ha! Ce am propus noi era un studiu de soluţie, adecvat şi eficient pentru administraţia locală. N-a fost să fie aşa.

Rep.: L-aţi invitat pe dl. Primar la o demonstraţie?

I.D.: Da, l-am invitat. Eu am fost impresionat de ce a făcut dl. Frâncu la Braşov, am fost la el, să mă conving cu ochii mei, şi l-am invitat pe dl Primar să vadă instalaţia. Chestia este că dacă vorbim de gunoaie, pare a fi un domeniu neinteresant. Dar dacă gunoaiele sunt materie primă, resursă energetică, parcă sună altfel. Categoric, gunoaiele sunt resursă energetică.

Rep.: Şi avem gunoaie destule, umplem cu spor imbecil o groapă care ne-a costat 23 de milioane de euro.

I.D.: Nu aş vrea să intrăm pe o zonă sensibilă…

Rep.: Ne doare, dar asta şi vrem: nu putem continua cu reciclarea de un leu şi cu cheltuiala de doi lei.

I.D.: Teoretic, programul ISPA arată bine, dar de fapt este o prostie. Colectarea selectivă implică şi educaţia cetăţeanului, şi responsabilitate, şi organizare…Sunt multe.

Rep.: Cum să se facă colectarea selectivă-prin coerciţie sau prin stimulare?

I.D.: Şi una, şi alta. Cine se încadrează în rigori, trebuie stimulat, cine nu, pedepsit. Dar asta se face greu, cu sprijinul administraţiei locale. Ecosal este un operator, nu face strategii. Noi nu avem nici o strategie de dezvoltare. Există vreo două, dar sunt precare, nu spun unde vrem să ajungem, ce vrem să facem. Pericolele sunt mari şi au intrat în aplicare. De la 1 ianuarie plătim 80 de lei pe tona de gunoi depus în groapă, pentru că nu se ating acele ţinte de reciclare. Conform Directivei Europene, noi ar fi trebuit să reciclăm 50% din deşeuri. Ori, azi se reciclează abia 2%, la nivel naţional. La Galaţi, din 100 de tone de gunoi care se depun zilnic pe groapă, nu se scot 10 tone. E 1%! Şi, atenţie, de la anu plătim 100 de lei pe tona de gunoi nereciclat. Se majorează. Şi creşte, şi creşte…Deja am intrat în infrigement. Cine plăteşte? Cetăţeanul! Administraţia, în loc să facă proiecte de dezvoltare, să ţină cont de condiţiile specifice, de legislaţie şi să ducă comunitatea într-o anumită direcţie, nu face decât să bată pasul pe loc, să stagneze şi să atragă penalităţi. Asta este marea problemă, că nu avem nici o strategie, că nu se rezolvă strategia agentului termic, că nu este pusă în legătură cu deşeurile, care sunt o resursă termică. Văd că se face o nouă hotărâre de consiliu local, să se dea o parte a deşeurilor unui agent economic. Ce e asta? E viziune de ansamblu sau una de parţial?

Rep.: Poate că e doar primul pas spre ceea ce face lumea civilizată: cumpără gunoi. Noi îl dăm, dar cui?

I.D.: Aici eu văd o altă variantă de „dialog competitiv”.

Rep.: Mda! Carevasăzică, suedezii au venit să ne ardă gunoiul şi i-am trimis acasă, dv şi o firmă israeliană aţi venit cu altă ofertă de tratare energetică a deşeurilor, şi dl. Primar se gândeşte dacă să meargă până la Braşov, dar a şi făcut o excursie în Spania, prin august, la firma cu care, iată, e în dialoguri competitive şi căreia îi dă moacă o parte din gunoi. Dacă se votează în CL, veţi interveni din nou?

I.D.: Ce cer eu consilierilor este să se facă o strategie de rezolvare a întregului pachet de management al deşeurilor şi a pachetului energetic. Aceste două strategii sunt legate. E simplu, făcând cogenerare se produce agent termic, ce trebuie completat iarna cu alte surse, iar vara se produce în exces. Cum se valorifică agentul termic? Făcând un câmp de sere. Dar dacă sistemul centralizat este cel mai eficient sistem urban, nu e păcat să nu încălzim apartamentele? Cum administraţia nu se implică, oamenii îşi montează centrale de apartament. Sau boilere electrice. Se încarcă instalaţiile, se poluează, iar administraţia nu-şi îndeplineşte obligaţiile. Eu vreau să provoc un dialog pe problema deşeurilor ca resursă energetică.

Rep.: E temă de referendum, trebuie rezolvată democratic problema pachetului energetic. Îi şi văd în faţa Primăriei cu pancarte pe care cer „Vrem pachetul termic!”

I.D.: Bună idee! Eu mă simt vinovat că situaţia ţării de azi ni se datorează. Ce lăsăm noi ţării? Nici măcar aplicarea unor soluţii atât de simple? Cheltuim o grămadă de bani cu studii de fezabilitate. O treime din bugetul local se duce pe subvenţia la apă caldă. Ce e asta? Subvenţia înseamnă ineficienţă. Cât s-o mai ducem aşa? Dacă adunăm numai banii din subvenţie pe 10 ani, facem un paradis. Dacă societatea civilă se implica, nu era acest dezastru al administraţiei. Trebuie acţionat de urgenţă, dar numai după ce se încheie monitorizarea ISPA. M-ar durea să se dea înapoi 22 de milioane de euro, din bugetul local. Să treacă cinci ani, şi apoi vorbim, să nu mai repetăm erorile ISPA. Eu rog autorităţile locale să implice mediul academic local. Avem specialişti, nu trebuie să mergem în Spania să căutăm. Să folosim competenţa tehnică din Galaţi. Trebuie adoptată soluţia optimă. Sunt profesori de valoare certă, Primăria îi ştie, trebuie imediat scris studiul de soluţii. Altfel, iar plătim consultanţă ca să ne dea altcineva soluţiile? Şi cu universitarii gălăţeni pot avea câte dialoguri competitive vor cei din Primărie.

Silviu VASILACHE 23 - ianuarie - 2016

Lasa un raspuns


De 16 ani, Gh. Marda

Toate fişetele şi rafturile redacţiei Impact-est, inclusiv un compartiment al ...

Bugetarii de lux Ali

Familia Alin şi Paula Stafie este una norocoasă şi cu ...