logoImpact EST nr. 840 - 27.09.2020

C. Căldăraru (director la Muzeul de Istorie) și M. Mitrof (consilier la Direcția de Cultură)  fac ipoteze de lucru cu patrimoniul cultural al Galaților: de undeva spre oriunde sau de oriunde spre nicăieri?

 

Reporter: Dlor directori, dlor consilieri, patrimoniu da, interes ba! Este o afirmație corectă?

Cristian Căldăraru: Din punctul meu de vedere, nu! Există și patrimoniu, există și interes. De un an se lucrează la un proiect cu finanțare europeană, care să scoată și să prezinte patrimoniul în afara incintelor muzeelor. Este un proiect pentru gălățeni, derulat prin Consiliul Județului Galați, care să lase o moștenire culturală. Proiectul va fi prezentat la un târg cultural la București, iar partenerii vor fi Centrul Cultural, Muzeul de Istorie, Muzeul de Arte Vizuale, Complexul Muzeal de Științele Naturii. Ne vom prezenta cu ce are mai valoros județul nostru. Intențiile sunt foarte bune, dorința de promovare există, închidem un circuit cultural al județului. Se dorește atragerea publicului vizitator în muzee. Ar fi fost bine să avem în acest circuit și un Muzeu al Navigației Fluviale pe Dunărea Maritimă. Nu am reușit să îl realizăm.

Rep.: Clădirea monument de arhitectură industrială Pescăriile Statului stă gata să devină muzeu, dar nimeni nu propune asta!

C.C.: Muzeul trebuia să aibă două spații – unul închis, la Pescării sau la Palatul Navigației și un spațiu deschis, pe malul Dunării, între Pescării și Palatul Navigației. Am pierdut o șansă de a obține la Galați o piesă deosebită de la Turnu Severin- o ambarcațiune lăsată în ruină, pe care ar fi trebuit s-o preluăm de la Administrația Fluvială de la Turnu Severin. Era un împingător fluvial din 1903-1904. Am făcut demersuri către conducerea consiliului, pentru primirea fără plată a navei, recondiționarea, aducerea în plutire sau expunere pe mal. Mi s-a răspuns că sunt costuri foarte mari, eu nu aveam cum să trec peste Hotărârea de Consiliu, dar pentru că era o piesă valoroasă, care urma să fie tăiată și vândută la fier vechi, am îndrumat pe cei de la Turnu către Constanța, pentru a reuși cei de la șantierul naval…

Rep.: Am dat argumente suplimentare Constanței să devină capitală de regiune.

C.C.: Nu se punea problema atunci… Am salvat nava, nu s-a tăiat…Am reușit însă cu Tudor Vladimirescu, pe care o avem în port, s-au investit mulți bani…

Rep.: Nu era posibil s-o păstrăm pe mal, sub un acoperiș?

C.C.: Noi, Muzeul de Istorie nu aveam forța și dezlegarea din partea Consiliului Județului, atunci, în 2010. Poate era bine s-o depozităm pe mal, puteam să-i convingem… Puteam face la fel și cu prova Transilvania. Trebuia să fie o Hotărâre de Consiliu, dar au fost alte priorități…

Rep.: Păi nu vorbim de patrimoniu ca de o prioritate zero?

C.C.: În 2011 și 2012, altele au fost prioritățile…

Marius Mitrof: Circuitul este o inițiativă de lăudat, dar efectele vin mai târziu. Trebuie făcută publicitate foarte multă. Am demarat, avem patrimoniu, și în sud și în nord. După cercetare, autoritățile trebuie să acționeze. Am mers pe Val, am parcurs un drum al viei și vinului, avem cramele Eremia Grigorescu, dar abia peste cinci ani se vor vedea rezultate… Se strâng venituri, ne extindem și în nord. Regimul de Porto Franco a atins maximul abia la finalul perioadei. S-a început în 1837, abia în 1876 s-a atins maximul, cu circa 3700 de nave intrate în portul Galați.

Rep.: Să așteptăm 40 de ani?

C.C.: Suntem în secolul 21, e altă perioadă istorică, prin circuit și prin Valul lui Traian reușim. Hotărâtoare a fost intervenția doctorului Bacalbașa. Prin intervenția lui încăpățânată, proiectul a fost început și valorificat de Muzeu. Am început proiectul în vară, cu demersurile pentru achiziționarea unui teren de 4 ha, în partea de sud a Pădurii Gârboavele. Vrem să obținem acel teren și să începem săpătura arheologică chiar pe Val, în anul viitor. Urmează o reconstituire a Valului din această zonă a Europei. Valurile pornesc din Scoția și merg dincolo de Prut, până la Tatarbunar. La Galați, trebuie să avem terenurile, pentru că altfel nu poți face reconstituire și muzeu de sit, nu poți obține o finanțare nerambursabilă.

Rep.: Cât estimați că vor costa terenurile?

C.C.: Evaluarea se face, vom primi chiar în această săptămână de la evaluatorul expert cât va costa metrul pătrat de teren. Este în extravilanul comunei Tulucești. Cei care au acolo proprietate vor fi înștiințați că porțiuni din terenul lor va fi achiziționat.

Rep.: Loviți și cu exproprierea în interesul public?

C.C.: Este deja aprobat proiectul de expropriere în CJ, monumentul este de interes local, județean și național. Nu știm cât costă terenul, nu știm dacă este mai ieftină exproprierea decât achiziționarea. Mulți așteaptă să fie ca la turbinele eoliene. Acolo sunt interse mari, se dau bani mulți. Pe Val nu se vor ridica turbine, cei care cred că vor primi bani mai mulți de la construcția de eoliene se înșeală, nu se vor da avize niciodată. Proprietarii nu vor putea construi nimic pe Val.

Rep.: Când se va face și proiectul de management al Valului?

C.C.: A început în 2013, îl vedem finalizat în 2015.

Rep.: Vorbim de 10 ani de Cavoul Roman și nu se întâmplă nimic. Zace tot sub planșeul de beton de la punctul de colectare gunoi de pe Oțelarilor.

Marius Mitrof: Cavoul beneficiază de una din metodele de conservare, conservarea in situ. Problema este că atunci când la conducerea Direcției a venit Cătălin Negoiță, acesta a fost unul dintre obiectivele de valorificat, alături de poarta de han turcesc și de Tirighina. S-au făcut demersuri pentru cercetarea Cavoului, Primăria a fost de acord pentru decopertare, sub coordonarea specialiștilor muzeului. Dl Căldăraru a purtat corespondență, știe mai bine…

C.C.: În vară, când s-a promovat proiectul pentru săpături și decopertarea Cavoului, consiliul nu a aprobat. A fost un număr mai mare de voturi împotriva decopertării. S-a supus votului și a fost retras de pe ordinea de zi.

Rep.: Deci nu vrem să avem monumente de atracție și turism cultural la Galați!

C.C.: Cred că mai devreme sau mai târziu va fi decopertat… Proprietarii de acolo se tem că prin decopertare le va fi afectată securitatea construcțiilor… Dar, cavoul e mult în spatele construcțiilor, nimeni nu va fi afectat. Va fi o cercetare magnetoscopică. Urmează să primim și pentru această intervenție acord din partea consiliului.

M.M.: Deci, fără să mai desfacem locul respectiv, putem să identificăm Cavoul ca poziție, proprietarii se vor liniști, putem să facem o decopertare de examinare a stării lui.

C.C.: A fost ca un blestem din 1966-1967, când Mihalache Brudiu a făcut primele cercetări… S-a făcut proiect de punere în valoare, cu muzeu de sit. A fost un proiect care a rămas într-un sertar, iată rămâne acoperit și azi, au trecut 40 de ani și rămâne doar clasificat.

Rep.: Avem și un castru la Tirighina. Este monumentul decăderii turismului cultural la Galați

C.C.: Da, și acel teren aparține Consiliului Local. E și un proces acolo, dar nu știu cine și cum. Ce știu eu este că de doi ani nu s-au mai concesionat terenuri în zonă. Din anii 90 și până în 2007 s-au concesionat parcele de teren din întregul sit Tirighina – Barboși. Fie pe dreapta, spre Tecuci, unde este necropolă, fie pe stânga, în zona Castrului. Am avut o inițiativă a Direcției de Patrimoniu, am încercat să sensibilizăm factorii de decizie că se distruge un monument național. Nu s-a făcut nimic, ba din catalogul monumentelor istorice cu grad zero de pericol, castrul Tirighina a fost dat deoparte. Eu cred că proiectul poate fi demarat. Se face lobby pentru alte monumente, dar putem să punem în valoare castrul dacă terenul trece de la Consiliul Local la Consiliul Județean. Putem face un proiect cu finanțare nerambursabilă, prin Muzeul de Istorie. E bine că măcar s-a stopat concesionarea de terenuri.

Silviu VASILACHE 6 - decembrie - 2013

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Fruntaşi în între

Dragi colegi, am vrut să dăm un semnal tuturor oamenilor ...

Buruiană Dorin se v

Unul din candidaţii la postul de primar al comunei Rediu ...

Familia liberală Ci

Audiată ca martor de DNA, Ciocan Elena se vrea primar, ...