logoImpact EST nr. 705 - 24.11.2017

Vergiliu

Rep.: Dle Vergiliu Vals, sunteţi un membru permanent al biroului PSD municipal, sunteţi în miezul prefacerilor /reformelor /eclipselor prin care trece partidul de guvernare a României, cum se poziţionează strategii PSD după recentele sancţiuni civice de stradă ale unor erori majore?
Vergiliu Vals: Nu le-aş spune erori de guvernare, ci mai bine carenţe de comunicare. Este greşită percepţia că PSD se poziţionează împotriva multinaţionalelor. Este nevoie de capital străin, este nevoie de orice fel de capital. Noi am încurajat capitalul românesc, susţinem promovarea capitalului autohton, este un punct în programul de guvernare. Multinaţionalele trebuie să beneficieze de acelaşi tratament, ca toate celelalte firme româneşti, să fie lege şi consecvenţă pentru toată lumea. Firmele româneşti au realizat un profit de trei ori mai mare decât firmele străine, în condiţiile în care cifra de afaceri şi ponderea lor în PIB este de trei ori mai mică. Procentul este de fapt 70 la 30, şi asta nu e normal.
Rep.: Paradox fatal românesc: 70% dau 30% din contribuţiile sociale, 30% dau 70% din aceste contribuţii la buget!?
V.V.: Da, da! Dar nu discutăm de contribuţii la buget, ci de profituri. Distribuţia lor ridică serioase semne de întrebare privind onestitatea unor firme cu capital străin. Dar, nu toţi străinii sunt negri, nu toate firmele româneşti sunt albe. Nu începem goana după sancţionarea multinaţionalelor.
Rep.: Are Guvernul PSD forţa să se opună presiunii unor şantajişti multinaţionali precum Arcelor Mittal? Dacă nu staţi frumos, imediat îşi iau jucăriile şi pleacă, sau nu fac profit de-al dracului! Este realitatea ultimilor cinci ani de la Combinatul siderurgic, nu?
V.V.: Arcelor Mittal este un caz aparte. N-am studiat bilanţul Arcelor Mittal, dar ştiu că la privatizare Combinatul avea 36.000 de angajaţi, acum mai are 6.500. Au scos profit doar în cei cinci ani scutiţi de plata impozitului pe profit. Contabilitatea este totuşi o ştiinţă relativă. Cine ştie, se poate merge şi pe pierderi… Damen a păstrat numărul de angajaţi, probabil n-a avut atâtea facilităţi ca la Arcelor… Aşa că, mai încet cu facilităţile pentru Arcelor! E o importanţă exagerată acordată acestui subiect. Cu 6.000 de oameni, Arcelor este o firmă mică, cam cât Daewoo Mangalia, şi trebuie tratat… Mă rog! Din nefericire, numărul societăţilor mari a scăzut dramatic, e o stare care trebuie să preocupe mediul economic, dar şi mediul politic. Ca şi zona adiacentă de Moldova, Galaţiul este într-o adormire economică. Aici e altă Românie, lipsesc proiectele mari de infrastructură. Conjunctura economică nu a permis aici să găsim soluţii pentru creşterea economiei. Fiind graniţă a UE, trebuia să fie şi în această zonă nişte parcuri logistice. A reuşit doar Polonia aşa ceva, a luat crema, e un hub logistic, la graniţa cu Rusia… Noi suntem la zona cu Ucraina, probabil că suntem într-o extremitate în care nu e dorită această dezvoltare… E o idee de aplicat, putem avea mari depozite, unde vin marile corporaţii, marii retaileri, între două sisteme economice…
Rep.: E ce se coace la Zona Liberă – Parcul Industrial, prin diminuarea de teren şi de capital?
V.V.: Nu ştiu ce se pregăteşte, am văzut, dar nu ştiu… Oricum, firmele care vin au nevoie de infrastructură, care la noi lipseşte. Trebuie s-o facem, în mai puţin de 10 ani. Pe naval, cu nodul intermodal, se face un pas semnificativ. Am avansa cu infrastructura navală, dar de la ea trebuie să plece infrastructura rutieră, cea de cale ferată… Nu e la nivelul preconizat, dar e un pas important. Poate facilita accesul a diferite tipuri de nave – pentru containere, vrachiere, dar trebuie să avem pregătită ieşirea către o şosea de centură. Vorbim de centura ocolitoare a Galaţiului, care pleacă de la Braniştea, ce face parte din ruta de transport, şi centura propriu-zisă a Galaţiului. Cele două se interconectează, dar sunt acum numai la nivelul de proiect. Un proiect este elaborat la nivelul Primăriei, cu echipa de acolo, iar centura este elaborată la Consiliul Judeţean. În acest mandat, vor fi câteva proiecte mari – Basarabiei, Calea Prutului, cu fonduri europene, dar şi altele. Podul se face la Brăila, Zona Metropolitană are nevoie de câţiva paşi, ţine de modificările din administraţie. Nu ştim ce va fi cu regionalizarea – vor fi 8 sau 12 regiuni? Abia atunci se va permite apariţia Zonei. Zona metropolitană Galaţi-Brăila nu se mişcă pentru că nu a existat destulă voinţă. Subdezvoltarea economică a regiunii a făcut să treneze aplicarea acestui concept.

RDH 24 - februarie - 2017

Lasa un raspuns


AICI SUNT BANII PENT

PSD Bucureşti are 100 de milioane datorii! Suntem într-un dezastru financiar ...

UNPR nu mai există.

Fuziunea prin absorbţie a UNPR cu PM a fost contestată ...

Prejudicii de 12 mil

Este limpede că ţara asta este scăpată/lăsată din mâini în ...