logoImpact EST nr. 784 - 23.08.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

costel fotea_9369Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, faţă în faţă cu inacţiunea precedentei administraţii

Reporter: Dle preşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi, transformat în Consiliu Judeţean, veniţi la preşedinţie cu un CV de om tânăr, ceea ce este un eveniment al ultimilor 26 de ani.

Costel Fotea: Am 42 de ani, am absolvit Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii Agronomice şi de Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brazi”, promoţia 93-98, am absolvit un curs de management sanitar la Sibiu, un master de management sanitar la Bucureşti, am absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Danubius, între 2001-2006, după care am făcut în 2009 şi un masterat în management public şi privat, tot la Danubius. În 98 am început activitatea la Staţiunea de cercetare din Iaşi. Am continuat la staţiunea Dealul Bujorului, apoi după un an am intrat director la IAS „Dealul Bujorului”. Era chiar perioada de lichidare, cu toate bunurile gajate la AVAS Bucureşti. A fost o chestie de pionierat, care m-a învăţat ce înseamnă lucrul în echipă, să menegerizezi (!) echipa, să te zbaţi când nu ai nici un ban-cel mai greu e să vezi cum faci leul, şi apoi să înţelegi cum vei cheltui chibzuit.

Rep.: Toată lumea ştie să cheltuiască, puţini ştiu să facă bani!

C.F.: După doi ani am început colaborare cu o firmă privată, am oferit consultanţă tehnică 8 ani, pe domeniul horticultură. Între 2004-2008, am preluat direcţia Spitalului din Tg Bujor. Ulterior, după ce a venit ministru Eugen Nicolăescu, directorii au devenit manageri.

Rep.: Aţi fost numit politic!?

C.F.: Am dat examen, chiar de Paşti. Eu am devenit membru PSD în 1999, în septembrie. Sunt aproape de majoratul politic…În august 2012, am susţinut interviu la Consiliul Judeţean, şi am devenit administratorul public al Consiliului Judeţean. Sau al Judeţului, cum era…După 5 iunie, cu majoritatea PSD, am reuşit să facem alianţă cu două formaţiuni politice, astfel încât după constituire, sunt preşedintele Consiliului Judeţean.

Rep.: Aveţi două săptămâni de preşedinţie, cum este să fi preşedintele unui judeţ subdezvoltat şi defavorizat cum este judeţul Galaţi?

C.F.: Daţi-mi voie să vă spun că nu este un judeţ subevaluat…sau cum spuneţi dv. Am ajuns pe locul 20, dar nu suntem pe 40. Sunt lucruri diferite…Nu trebuie să dramatizăm şi să vedem doar partea goală a paharului…Nu am informaţia asta, dar dacă spuneţi dv…Am căzut foarte mult, dar dacă vedem specificul judeţului…a oraşului industrial…Alţii s-au dus 30-40 de locuri, mai mult decât în 1989. Uite Hunedoara, şi altele…Galaţiul n-a avut o cădere atât de mare. Trebuie să fim optimişti, economia a fost susţinută de Combinat şi Şantier, dar…Pe agricultură, Galaţiul s-a dezvoltat destul de bine. Dunărea este perla coroanei. Motorul dezvoltării este Dunărea, ar putea să salveze Galaţii. Suntem în zona de răsărit a Uniunii Europene, unde facem îmbinarea…Între ecartamentul larg al căii ferate din fostul spaţiu sovietic şi ecartamentul îngust din UE. Este un punct intermodal foarte important.

Rep.: Linia largă e o iluzie, un clişeu. URSS s-a dus, comerţul cu Rusia este nesemnificativ…

C.F.: Este un avantaj, din punctul meu de vedere.. Să ai port intermodal, să ai cale largă, să poţi aduce containere să le descarci în portul maritim-fluvial, să faci transport de marfă…este…Din proiectul de 110 milioane de euro, Comisia Europeană a aprobat 21 milioane de euro pentru a începe proiectul intermodal la Galaţi. E un început. Putem realiza şi Zona Metropolitană Galaţi-Brăila, care poate fi un mare plus…Se pot atrage fonduri europene mai uşor, e a doua aglomerare urbană după Bucureşti…

Rep.: Ştim, am auzit, sunt clişee de acţiune…Factorul politic n-a făcut nimic, au pierdut încă patru ani.

C.F.: Nu ştiu…Încercăm să reluăm. Trebuie încheiat un protocol…ăăă…dar asta poate fi la masa unui dialog, cu preşedinţii, primarii din Galaţi şi Brăila…Sunt oameni tineri şi la Brăila, putem dialoga…Avem şansa să fim din acelaşi partid, încercăm să reluăm dialogul…

Rep.: V-a luat-o înainte societatea civilă, are dialog de la începutul anului…

C.F.: Ştiu de iniţiativă şi de Asociaţia de dezvoltare, dar nu ştiu ce…Important este să se constituie. Restul sunt poveşti. Dacă se face, prima acţiune este pentru refacerea legăturii dintre Galaţi şi Brăila. Trebuie să avem o zonă de acces mult mai rapidă, uşoară…Nu pot să mă pronunţ…E ok şi cu aeroport, e ok şi cu pod, e ok şi cu…Tot ce apare e extraordinar. Nu neg faptul că mulţi dintre cunoscuţi mi-au sugerat măcar un aeroport de persoane, ca cei din zonă, din Vrancea, să plece cu curse charter la turci, măcar pe zonele astea turistice. E altceva să faci zece ore până în Grecia sau două ore, cu avionul…Sau până la Bucureşti, e altceva…E complicat, dar nu imposibil să facem un drum expres, până la Drajna, sau să ieşim spre drumul expres, spre Focşani. M-am întâlnit cu cei din regiunea transfrontalieră a Dunării, Ucraina vrea să facă autostradă până la Reni. Un astfel de drum ar face mult mai atractivă zona.

Rep.: Aici ar putea intra în acţiune Euroregiunea Dunărea de Jos, cu oamenii din Asociaţia Euroregiunea, care fac ce fac, dar nu cine ştie ce.

C.F.: Avem cooperarea în euroregiune, unde România, Moldova şi Ucraina cooperează, dar nu s-a dat drumul la programele şi proiectele pe care am putea să le dezvoltăm. Noi am susţinut proiectul lor, ei au susţinut proiectul nostru şi am reuşit să atragem fonduri. Nu sunt sume mari, dar sunt.

Rep.: Organizarea unei linii auto Reni-Galaţi sau Ismail-Galaţi ar putea fi susţinută de CJ Galaţi?

C.F.: Ideea nu e rea, nu ştiu din punct de vedere al cadrului legal cum am putea s-o facem…Pentru oamenii de acolo ar fi un lucru extraordinar. Sper să se şi poată trece frontiera…Şi fiind cu paşaport, cu viză, e foarte complicat.

Rep.: Aveţi la dispoziţie Euroregiunea, dna Natalia Budescu lucrează fără oprire, face ce face, de ce n-ar facilita printr-un proiect comun relaţiile de circulaţie liberă?

C.F.: N-am gestionat eu zona relaţiilor dintre ONG-uri şi euroregiune, a fost gestionată de dl preşedinte Bacalbaşa…Nu stăpânesc zona aceasta…Dar după prima întâlnire a asociaţiei, vom discuta mai mult despre proiecte.

Rep.: Veţi angaja oameni tineri şi pregătiţi pentru dezvoltarea de proiecte?

C.F.: Tinerii nu vor să vină la Consiliu. Dl Năvădaru nu mai este director, deci scoatem posturi la concurs, la Drumuri şi Poduri. Faptul că salariile sunt atât de mici, faptul că toţi tinerii vor salarii mari din prima – şi pe bună dreptate-face să nu avem candidaţi…Mi-aş dori să vină ingineri drumari, să găsim unul dintre cei mai competenţi, care să fie şeful Serviciului de Drumuri şi Poduri. Ar fi extraordinar. Nu putem da cu piciorul la cei mai în vârstă, ei merg, se duc, pe reţeaua foarte mare de drumuri judeţene… Are 800 de km. Starea este în unele locuri decentă, în altele proastă…Vrem să refacem cam 150-200 de km de drumuri, e standard de costuri mare pe km. Sursele de finanţare folosite vor proveni, în ordine, din fonduri europene, de la bugetul de stat şi din fonduri proprii. Sigur, ponderea de 70% să fie pe fonduri europene. Chiar în şedinţa următoare vom avea trei proiecte pentru 90 de km de drumuri-reabilitare şi modernizare.

Silviu VASILACHE 22 - iulie - 2016

One Response so far.

  1. balaban maricela spune:

    Mult succes domnului Fotea! Se va vedea ca omul sfinteste locul.Toate proiectele despre care ne vorbeste sunt indelung asteptate de galateni; sa speram ca se vor si materializa.Doamne ajuta!

Lasa un raspuns


Impact-est ediţia 7

Ne vedem - citim joi, 29 august 2019

Statul şi băncile

Ion Banu (foto) este economist de profesie şi administrator special ...

Mergeanu s-a pension

Vajnicul comisar-şef de poliţie, Dumitru-Daniel Mergeanu, care şi-a şters cu ...