Ştefan Dragomir, un profesor doctor inginer al proiectelor vitale, dar mult prea îndepărtate de vederea Primarilor de Galaţi
Rep.: Dacă se mergea în administrarea municipiului pe deviza„Un mandat-un proiect de fundament”, astăzi am fi avut cel puţin şapte proiecte fundamentale pentru dezvoltarea municipiului Galaţi. Problema este că după şapte mandate avem zero proiecte de fundament.
Ştefan Dragomir: Edilii de Galaţi nu au avut sfătuitorii care să le spună ce trebuie să facă. Le-a lipsit o strategie de ansamblu a zonei Galaţi-Brăila, pentru că şi eu văd tot un viitor comun pentru cele două oraşe. Am urmărit cu mare plăcere prezentarea proiectului Dunărea Polis, făcută la Casa Serfioti. Aş completa proiectul – din motive de realism-cu legătura aeriană prin Ianca, nu sunt decât 40-50 de km. Ar deservi ambele oraşe, ca să nu mai spun de Râmnicu Sărat şi Buzău. La Ianca instalaţiile sunt deja pe poziţii, orice studiu spune că este un amplasament potrivit pentru a fi aeroportul zonal al zonei de sud est. La Vădeni chiar dacă ar fi depăşită problema ceţii, ar apare alta, cea a terenurilor concesionate deja de baronii locului. Când se va spune că acolo se face aeroport, baronul va supralicita…Să-l lăsăm pe baron cu păşunea şi să facem aeroportul la Ianca, pentru că sunt acolo atâtea instalaţii. Investitorul vine până la Brăila, dar mai departe intră pe drumul crucilor. Brăilenilor trebuie să le revină amabilitatea de a face drumului încă două benzi, pe drumul scurt. Văd toţi, s-a umplut drumul de cruci, şi ale brăilenilor, şi ale gălăţenilor. Păi, aşa ne unim, pe drumul crucilor de morţi? Haideţi, să-i convingem pe brăileni de necesitatea unirii celor două oraşe! Nu ne putem întrece prin mulţimea de morţi stupide, prin traficul îngreunat de după amiaza…Trebuie o coordonare între edilii celor două oraşe, să se reconstruiască drumul, să-i ajutăm ca să ne ajute. Sunt prea multe orgolii…
Rep.: Ne-am apropiat de un al doilea mare proiect, Zona Metropolitană, ce ar fi realizat prin punerea în aplicare a proiectului propus de societatea civilă- Sistemul urban Galaţi-Brăila-Vădeni-Măcin. Îl vedeţi realizabil?
Ş.D.: Da, este realizabil şi viabil, dar trebuie extinsă Zona pe 50, nu pe 30 de km. Trebuie prinsă şi Isaccea, aş merge şi spre Cahul, cred că şi Reni are nevoie de dezvoltare…Trebuie găsită şi legislaţia potrivită.
Rep.: Legislaţia românească nu ne permite să trecem Siretul sau Dunărea, dar să mai treacă şi graniţa…
Ş.D.: Relaţia cu Cahul este foarte bună, avem acolo studenţi, este o colaborare activă, se extinde şi la nivel de administraţie. Este nevoie de Zona extinsă, nu e megalomanie, cu cât suntem mai complecşi, cu atât este mai bine pentru instituţiile care se dezvoltă în această zonă.
Rep.: Aţi pomenit de sfătuitor, dar sfătuitorul nu este chiar consilierul local? Dacă e aşa, consilieri sunt mulţi, dar sfătuitori cam puţini. Consilierii sunt doar ridicători de mână şi atât, care au votat în patru ani trei strategii. Gândind optim şi inteligent, putem avea la Galaţi un club al strategilor sfătuitori ai administratorului public?
Ş.D.: Se poate face şi acest lucru, numai că politicul dictează. Dacă politicienii ar înţelege necesitatea acestui consiliu rupt de partea politică, un consiliu independent, care ar da nişte sfaturi bune celor care administrează problemele publice, s-ar rezolva multe. Eu ajut cu sfaturi pe oricine, nu vreau să mă implic însă pe partea politică.
Rep.: Politica are o imagine proastă?
Ş.D.: Politica este necesară, dar nu stă în firea mea să mă implic în aceste treburi. Suntem un grup de 30 de universitari, care lucrăm la aceste proiecte, am făcut şi oferta de a le oferi gratis, dar…
Rep.: Cât de înţeleaptă a fost administraţia privind la aceste probleme?
Ş.D.: N-am reuşit, din nefericire, să avem un contact direct cu administraţia, au avut probleme, ne-au scris electronic că ne cheamă la o discuţie atunci când vor avea timp. N-au avut timp, pur şi simplu, asta este… E vorba de ultimii doi ani, de când eu am ieşit în public cu proiectele mele.
Rep.: Nimic despre chesoanele flotante scufundate pentru subtraversarea pe fundul Dunării?
Ş.D.: Nimic…Susţin însă ideea, nu putem risca o aventură cu foratul pe sub oraş, ar fi vorba de foraje la limita pânzei de apă freatică, şi se poate întâmpla ca la Bucureşti. Pânza de apă freatică este ridicată, dacă intrăm cu forezele le fisurăm , riscăm să facem nenorociri. Noi am făcut foraje, ştim ce este, or să dea şi ei de acelaşi mâl. Dacă am fora în mâl, consolidarea ne-ar costa imens, nu este o soluţie. Una este să forezi în carst, în piatră, alta este să forezi în loess, care este friabil. Vreţi să se întâmple ce s-a întâmplat la Bucureşti, unde o stradă întreagă se scufundă, cu tot cu case? Soluţia cuminte este cea cu aşezarea chesoanelor pe fundul Dunării, adâncit în prealabil. M-au întrebat mulţi, da nu le ia valul? Nu le ia, ele sunt la nivelul albiei fluviului. Este tehnologia care se foloseşte peste tot. Se foloseşte în Marea Baltică, în Marea Marmara…E o tehnologie standardizată. A fost discutată şi cu ocazia vizitei primarului de la Ulm, aveau nevoie de un responsabil pentru traversările Dunării între România şi Bulgaria. Este o viziune amplă, care trebuie realizată. La Galaţi avem un proiect de pod din 1984, făcut de IPTANA Bucureşti. Este un proiect viabil, face legătura între IC Brătianu şi Coşbuc. Singura adăugire ar consta în preluarea traficului greu şi dirijat pe malul Dunării, către ieşirea spre Tecuci. Este un pod suspendat, cu doi piloni. Dacă administraţia nu vrea sau nu poate pune în lucru acest proiect, eu propun altul, de traversare a Dunării pe un pod flotant, din corpuri plutitoare.
Rep.: Vine la fix, pentru a suplini amatorismul unei case de studii de fezabilitate, Louis Berger, angajată de Primărie să ne studieze tunelul pe sub Dunăre. E o casă de consultanţă care vrea să ne demonstreze că aflatul în treabă nu este tipic românesc, ci şi american. Nu avem nici concesionarul, nu avem rezultatele forajelor, nu se ştie nici care e punctul de traversare favorabil.
Ş.D.: Eu vin cu o soluţie proprie la proiectele costisitoare-am o variantă avantajoasă financiar. Faţă de soluţia cu chesoanele scufundate, de 100 de milioane de euro, propun varianta rapidă de traversare a Dunării, de 1-2 milioane de euro, care va aduce bani permanent Primăriei. E un proiect propus Primăriei, ce dă isonul în proiectele de investiţii, deci trebuie să fie model. E o soluţie pe care am s-o discut şi în mediul academic, pe care o vor prelua şi alţii…Sunt trei pontoane plutitoare, scornite de mine pentru a servi de „sistem plutitor de traversare rapidă a Dunării”. Pontonul din dreptul şenalului navigabil va fi retras, cele de pe „întinsură” vor rămâne fixe. Retragerea se va face la 8-9 ore, când trece câte un convoi. Rabaterea se va face cu ajutorul a doi cilindri hidraulici, prin pivotare în jurul unei muchii. Nu mai sunt probleme când creşte sau scade Dunărea, iar legătura cu malul se face prin plăci rabatabile, la pontoane de acostare. Pontoanele se pot construi oricând la şantierul din Galaţi, vor fi deservite de un remorcher, va avea un program de funcţionare continuu, cu întreruperi de câteva ore. Cine se plictiseşte aşteptând traversarea, se poate duce la bac. Iar poziţionarea este în dreptul Zonei Libere, la Cotul Pisicii, unde Dunărea este cea mai îngustă. Drumurile există, trebuie doar modernizate şi adăugat un ponton la malul dinspre Galaţi. Ar profita de modernizare şi Zătun, şi Zona Liberă, şi Parcul Industrial, şi Plaja Pisica. Ar fi o oportunitate de dezvoltare fantastică.
Rep.: Ne lovesc avantajele pe toate părţile!
Ş.D.: Da, sunt, ar aduce bani la comunitate, ar fi un proiect dedicat strict Primăriei. Dacă investeşte un privat, este o afacere, banii se întorc la el. Şi în felul acesta, orice Primar vine să nu se mai plângă că nu are bani la Primărie, să rezolve ţevăraia, conductăraia, scufundările…Eu de fapt pregătesc bugetul de investiţii al Primăriei, căci vor fi treceri de zi şi de noapte. Este o trecere provizorie, dar facem rost de bani.
Rep.: Societatea bacului va reacţiona-podul flotant se va distruge la prima gheaţă pe Dunăre.
Ş.D.: Nu se va distruge, va avea întărituri de gheaţă şi pluguri de deviere a frontului de gheaţă. Nu e mare scofală, şi oricum, nici bacul nu merge atunci…
Minunat.Aiport la Pisica si pod plutitor la Ianca.Pentru viitorul ‘MEGAPOLIS’ vizitati nepotzica Lavinia Anton medic psihiatru francez la Bucuresti.La spitalul DR. ALEXANDRU OBREGIA veti casii o armata [salvarii]de sustinatori fanatici .SUCCESE !!!